Home » D:News » O metodă simplă prin care fiecare angajat poate fi mai fericit la locul de muncă

O metodă simplă prin care fiecare angajat poate fi mai fericit la locul de muncă

O metodă simplă prin care fiecare angajat poate fi mai fericit la locul de muncă
Publicat: 15.04.2013
Un nou studiu arată că persoanele care părăsesc biroul la prânz şi mănâncă în afara locului de muncă devin mai fericite.

Părăsirea biroului pentru a lua prânzul duce la creşterea nivelului general de fericire a angajaţilor şi îi face pe aceştia să aibă o perspectivă mai bună despre locul de muncă, se arată în noua cercetare.

În schimb, cei care mănâncă la birou tind să se simtă mai nefericiţi, existând posibilitatea ca acest lucru să le afecteze productivitatea.

Pe primul loc în ceea ce priveşte îmbunătăţirea stării de spirit s-a clasat consumarea unui sandwich pe plajă. Pe locul doi s-a clasat consumarea prânzului pe o bancă într-un spaţiu verde.

Psihologii au descoperit că aceste două locuri ne fac mai fericiţi şi ne fac să avem păreri mai bune despre locul nostru de muncă decât prânzul consumat într-un restaurant.

De asemenea, cercetătorii au descoperit că persoanele care merg acasă pentru a lua prânzul prezintă de asemenea o îmbunătăţire a stării de spirit, lucru înregistrat şi în cazul celor ce mănâncă într-un autobuz sau în tren.

În schimb, cei care mâncau prânzul în cafeneaua asociată locului de muncă nu înregistrau o creştere a stării de spirit, pe când masa luată la propriul birou de lucru ducea la o scădere a nivelului de spirit.

Cercetarea a fost finanţată de brandul de pâine Kingsmill, fiind realizată de cercetătorii de la Universitatea Sussex.

Pentru a măsura nivelul de fericire al angajaţilor, cercetătorii de la Universitatea Sussex au folosit o serie de teste psihologice. Printre acestea se numărau chestionare de auto-evaluare şi teste de asociere a cuvintelor. În urma acestor teste, cercetătorii au elaborat un „indice de fericire” pentru fiecare loc.

În medie, atunci când angajaţii mâncau pe plajă nivelul fericirii creştea cu un scor de 17,04, pe când masa luată la propriul birou ducea la o scădere a fericirii cu 1,42.

„Persoanele care mâncau pe plajă înregistrau cea mai mare creştere a nivelului fericirii. Acestea erau urmate de cele care mâncau într-un spaţiu verde, apoi de un restaurant, acasă şi într-un mijloc public de transport. Cei care mâncau în restaurantul asociat locului de muncă nu înregistrau o modificare a nivelului de fericire, însă cei ce luau prânzul pe biroul de lucru deveneau mai nefericiţi”, se arată în raport.

„Este fascinant că prânzul luat afară, pe plajă sau pe o bancă, poate avea un efect aşa de mare asupra stării emoţionale a persoanelor şi asupra atitudinilor faţă de muncă. A mânca un sandviş în timp ce soarele îţi străluceşte pe faţă sau în timp ce eşti răcorit de o briză plăcută te poate ajuta să te reîmprospătezi şi să îţi reconcentrezi mintea asupra sarcinilor din amiaza ce urmează”, a comentat un reprezentant al Kingsmill. 

În urma acestui raport, Kingsmill pledează ca angajatorii să permită angajaţilor să ia prânzul în afara biroului, chiar dacă doar ocazional, pentru a creşte nivelul de fericire şi productivitatea angajaţilor.

Sursa: The Telegraph

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem