Home » D:News » Secretele sistemului natural de apărare anti-cancer – dezvăluite de cercetători

Secretele sistemului natural de apărare anti-cancer – dezvăluite de cercetători

Secretele sistemului natural de apărare anti-cancer – dezvăluite de cercetători
Publicat: 13.06.2013
Cercetătorii de la The Scripps Research Institute (TSRI) au identificat factorii declanşatori ai unui mecanism celular de blocare a dezvoltării cancerului. Descoperirea ar putea duce la crearea unor terapii anti-cancer mai eficiente.

Mecanismul celular, numit senescenţă indusă de oncogene, poate bloca majoritatea tipurilor de cancer; frecvent, el stopează  dezvoltarea cancerelor de piele incipiente, pe care le transformă în tumori benigne cu creştere lentă.

Malignizarea tumorilor este adesea rezultatul faptului că respectivele celule reuşesc să ocolească acest tip de obstacol. De aceea, oamenii de ştiinţă sunt foarte interesaţi de acest mecanism: înţelegând modul în care se desfăşoară aceste procese, pot fi găsite căi de a stimula acest mecanism şi de a ajuta astfel organismul să învingă cancerul.

Oamenii de ştiinţă de la TSRI au realizat un studiu – ale cărui rezultate sunt publicate în Molecular Cell – în care au descoperit că procesul implică o serie de interacţiuni strict controlate între trei enzime, necesare pentru a declanşa un tip obişnuit de senescenţă indusă de oncogene.

Ocogenele sunt un tip de gene implicate în creşterea şi proliferarea celulelor; prin lezarea ADN-ului, mutaţii şi alţi factori, determină celulele să se dividă peste limitele normale.

Cel mai frecvent implicate în apariţia cancerelor la om sunt oncogenele din familia ras şi ele au fost cele mai studiate ca declanşatori ai senescenţei.

În urmă cu un deceniu, cercetătorii au arătat că o enzimă numită p38 este cea care declanşează reacţiile enzimatice de tip ras în cadrul procesului de senescenţă.

Ulterior, au arătat că p38 are rolul de a activa o altă enzimă,  PRAK, prin fosforilare (adăugarea în moleculă a unei grupări fosforice). În acest nou studiu, specialiştii au încercat să afle mai multe despre rolul enzimei PRAK în şirul de reacţii biochimice.

Au descoperit că  PRAK se leagă de o altă enzimă, numită Tip60 şi care are un rol central în semnalizarea celulară din cursul procesului de senescenţă, deoarece senescenţa nu apare în absenţa enzimei Tip60.

Tip60 activează , la rândul ei, enzima PRAk, prin acetilare (adăugarea unei grupări acetil). 

Aşadar, enzima PRAK primeşte două semnale: întâi prin fosforilarea ei, de către  p38, şi apoi prin acetilare, de către Tip60; ambele reacţii sunt necesare pentru activarea completă a enzimei PRAK în cursul procesului de senescenţă.

Dar „cine” activează enzima Tip60? Nimeni alta decât p38, molecula declanşatoare care iniţiază primul pas din lanţul de reacţii. p38 fosforilează atât enzima PRAK, cât şi enzima Tip60, activându-le; după care Tip60 acetilează PRAK, activând-o complet,.

Într-un alt studiu, cercetătorii arătaseră că PRAK, odată activată, activează, mai departe, o proteină numită p53, o moleculă cu rol-cheie în eliminarea tumorilor, deoarece exercită un control mai direct asupra mecanismelor de creştere celulară.

Cunoscând aceste enzime şi modul în care interacţionează ele, cercetătorii caută acum căi de a forţa declanşarea procesului de senescenţă în celulele canceroase, ceea ce ar putea reprezenta baza unei potenţiale terapii anti-cancer.

Sursa: Science Daily

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu