Home » D:News » Cea mai aşteptată picătură din lumea ştiinţei: unul dintre cele mai longevive experimente şi-a atins scopul! (VIDEO)

Cea mai aşteptată picătură din lumea ştiinţei: unul dintre cele mai longevive experimente şi-a atins scopul! (VIDEO)

Cea mai aşteptată picătură din lumea ştiinţei: unul dintre cele mai longevive experimente şi-a atins scopul! (VIDEO)
Publicat: 19.07.2013
Pentru cât timp aţi fi dispuşi să aşteptaţi să se scurgă o picătură? După 69 de ani, de la iniţierea unuia dintre cele mai longevive experimente de laborator din Dublin şi din lume, specialiştii au reuşit, în sfârşit să filmeze cum se scurge o picătură de smoală.

Un eveniment similar a avut loc în anul 2000 atunci când în timpul unui experiment asemănător, dar mai longeviv din Australia, s-a scurs o picătură de smoală. Din nefericire, atunci specialiştii nu au surprins evenimentul din cauza unor probleme tehnice ale camerei de filmat. 

Experimentul din Dublin a fost iniţiat în 1944 la Trinity College Dublin, cu scopul de a demonstra vâscozitatea mare sau fluiditatea redusă a smoalei, un material care pare a fi solid la temperatura camerei, dar care de fapt se scurge extrem de încet. Cercetarea din Dublin este o soră mai tânără a bine-cunoscutului experiment iniţiat în 1927 la University of Queensland din Brisbane şi care încă mai funcţionează fiind deja trecut în Cartea Recordurilor drept „cel mai longeviv experiment de laborator”. Atunci, fizicianul Thomas Parnell a pornit experimentul pentru a demonstra că materialele obişnuite pot avea proprietăţi surprinzătoare. În ultimii 86 de ani, s-au scurs 8 picături de smoală, a 9-a fiind deja formată în acest moment şi gata să cadă. 

Specialiştii spun că unei picături îi ia între 7 şi 13 ani să se formeze, pentru ca apoi să cadă în doar o zecime de secundă. 

Experimentul presupune topirea unei bucăţi de smoală şi punerea ei într-o pâlnie de sticlă sigilată fixată deasupra unui pahar. Apoi, smoalei i se dă timp pentru a se răci (în cazul experimentului lui Parell a fost vorba de 3 ani) înainte de a se tăia sigiliul de la baza pâlniei. 

Pe de altă parte, originile experimentului din Dublid s-au pierdut. Este posibil ca el să fi făcut parte dintr-un proiect al lui Ernest Walton, profesor la Trinity College Dublin şi câştigător al premiului Nobel, care dorea să promoveze demonstraţiile ştiinţifice în scop educaţional. 

De-a lungul anilor, identitatea omului de ştiinţă care a iniţial experimentul a fost uitată iar pâlnia a rămas uitată pe un raft unde a continuat să elibereze picături de smoală. Abia în ultimii ani, oamenii de ştiinţă au redevenit interesaţi de el, iar anul trecut în luna aprilie au montat un webcam pentru a ne permite tuturor să urmărim fenomenul. 

În ziua de 11 iulie 2013, fizicianul Shane Bergin şi colegii săi au surprins cu s-a scurs una dintre cele mai aşteptate picături din lumea ştiinţei. 

Acum, monitorizând evoluţia picăturii, specialiştii de la Trinity College au estimat vâscozitatea smoalei, declarând că ea este de 2 milioane de ori mai vâscoasă ca mierea şi de 20 de miliarde de ori mai vâscoasă ca apa. 

Întrebat fiind de valoarea demonstraţiei, expertul Denis Weaire a declarat că „la baza cercetărilor ştiinţifice întreprinse cu bună-credinţă stă curiozitatea, iar picătura de smoală alimentează curiozitatea”. 

 
Sursa: Nature
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică
Merită sau nu să cumpărăm șampoanele mai scumpe?
Merită sau nu să cumpărăm șampoanele mai scumpe?
Iată de ce este recomandat să-ți încarci telefonul înainte să se descarce complet
Iată de ce este recomandat să-ți încarci telefonul înainte să se descarce complet
Medicii trag un semnal de alarmă: tot mai multe femei vor suferi de boli cardiovasculare
Medicii trag un semnal de alarmă: tot mai multe femei vor suferi de boli cardiovasculare
Un crater de impact în formă de potcoavă, descoperit în China, ar putea fi cel mai „tânăr” din lume
Un crater de impact în formă de potcoavă, descoperit în China, ar putea fi cel mai „tânăr” din lume