În premieră în Europa, fiinţele modificate genetic trec din laborator în natură. Iată care sunt motivele

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Oamenii de ştiinţă ar putea elibera în natură, în viitorul apropiat, o versiune modificată genetic a unei muşte care decimează măslinii. Experimentul va avea loc în Spania, iar cercetătorii speră ca această măsură să permită contracararea dăunătorilor. De asemenea, în Brazilia ţânţarii modificaţi genetic iau parte la cel mai mare experiment ce implică insectele concepute în laborator. Scopul proiectului este decimarea ţânţarilor ne-modificaţi genetic ce răspândesc febra dengue.

Deşi grupările anti-OMG (organisme modificate genetic) se opun acestor tehnici, oamenii de ştiinţă afirmă că ele reprezintă o alternativă la folosirea insecticidelor şi că au potenţialul de a oferi un instrument mai bun şi mai precis prin care să fie combătute insectele care răspândesc afecţiuni umane şi dăunătorii din agricultură.

Musca de ulei (Bactrocera oleae) este un dăunător care afectează cultivatorii de măslini din bazinul Mării Mediterane şi din California. Femelele îşi lasă ouăle în fruct şi larvele distrug anual 15%-30% din recoltă pe măsură ce consumă măslinele pentru a se elibera. Pentru a combate acest dăunător, Oxitec, o companie specializată în biotehnologie din Oxford, Marea Britanie, a solicitat autorităţilor competente din Spania să permită eliberarea unui număr redus de muşte de ulei modificate genetic în ceea ce se vrea a fi primul experiment de acest tip din Europa.

Masculii modificaţi genetic sunt echipaţi cu gene care fac ca orice urmaş-femelă să moară în faza de larvă, înainte să aibă şansa de a se reproduce. Scopul este ca urmaşii masculi să moştenească genele letale şi să continue să le propage de-a lungul populaţiei până când numărul de femele se reduce la 0 şi specia dispare.

În experimentele de laborator, muştele modificate genetic au concurat cu succes cu masculii nemodificaţi genetic pentru partenere şi au provocat „prăbuşirea” populaţiei în 10 săptămâni. Pentru a vedea dacă acest lucru se va întâmpla şi în natură, cercetătorii intenţionează să elibereze muştele modificate genetic sub şase măslini din provincia Tarragona, aceştia urmând să fie acoperiţi cu plase pentru a preveni evadarea muştelor.

În timp ce autorităţile spaniole analizează aplicaţia, Oxitec plănuieşte un experiment mai amplu în Jacobina, un oraş de 50.000 de persoane din statul brazilian Bahia. Scopul este eliminarea ţânţarilor locali care transmit febră dengue.

Principiul este acelaşi ca în cazul muştelor de ulei – lansarea unei armate de ţânţari masculi echipaţi cu gene care previn ca orice urmaş, mascul sau femelă, să atingă vârsta de înmulţire. „Masculii noştri se împerechează cu frecvenţa pe care o speram”, a comentat Luke Alphey, co-fondatorul Oxitec.

În testele pregătitoare efectuate în natură, cercetătorii au arătat că ţânţarii au redus populaţia nativă cu 80%-96% în primele şase luni. „Acest program nou nu mai are ca scop să răspundă la întrebarea «funcţionează?», ci este de fapt prima utilizare operaţională a acestei tehnologii”, afirmă Alphey.

Principalul beneficiu al acestei metode a insectelor modificate genetic este faptul că este „stric specifică unei specii”, explică Tony Nolan de la Imperial College, London, deoarece insectele caută doar parteneri din aceeaşi specie. Controlarea dăunătorilor cu insecticide nu ar fi la fel de discriminatoriu.

Oponenţii, precum organizaţia GeneWatch UK, afirmă că încă mai există întrebări fără răspuns în ceea ce priveşte aceste insecte, spre exemplu dacă se vor răspândi necontrolat. De asemenea, reprezentanţii organizaţiei afirmă că siturile curăţate de insecte ar fi în cele din urmă reinvadate. Alphey contracarează şi arată că studiile efectuate cu masculi sterilizaţi cu radiaţiei au arătat că reinvaziile pot fi controlate timp de decenii prin eliberarea mai multor insecte.

Sursa: NewScientist