Descoperire neaşteptată despre interiorul planetei noastre. Ce s-ar putea afla la 600 de kilometri adâncime

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Pare un scenariu inspirat de romanul lui Jules Verne, Călătorie spre centrul Pământului, unde interiorul planetei noastre ascunde un uriaş ocean.

Ideea ar putea să nu fie chiar aşa fantezistă, cred cercetătorii canadieni. Apa s-ar afla la o adâncime de 400-600 kilometri.

Geologii au analizat compoziţia unui mineral, ringwoodita, care se află între straturile superioare şi cele inferioare ale mantalei terestre. Ringwoodita conţine 1,5% molecule de apă.

„Descoperirea atestă că există zone umede în această regiune, în adâncul Pământului”, spune Graham Pearson, de la Universitatea Alberta din Canada, care a condus cercetarea.

El crede că în zona de tranziţie dintre mantaua superioară şi inferioară există mai multă apă decât în toate oceanele planetei.

Această descoperire ar putea lămuri misterul privind zona de tranziţie din mantaua terestră, despre care unii experţi cred că este uscată, iar alţii că este umedă. Dacă există apă aici, ea influenţează în mod cert activitatea plăcilor tectonice şi a vulcanilor.

Până acum, ringwoodita fusese găsită doar în meteoriţi, pentru că nimeni nu reuşise să sape aşa de adânc sub scoarţa terestră.

Bucăţica de mineral a fost găsită întâmplător, în 2008, de amatori care săpau într-un râu din Mato Grosso, Brazilia., căutând diamante. Ringwoodita se afla într-un „diamant maroniu”, care are doar 3 mm în diametru.

Nefiind valoroasă din punct de vedere comercial, pietricica a fost oferită geologilor, care şi-au dat seama că ascunde de fapt o adevărată comoară.

În interiorul pietrei, ei au găsit un fragment de ringwoodită, prima mostră de acest fel care nu provenea din meteoriţi.

Fragmentul de mineral ajunsese probabil la suprafaţă în urma unei erupţii vulcanice.

Nu toti geologii sunt însă la fel de încrezători ca Pearson. Hans Keppler, de la Universitatea din Bayreuth, spune că apa din mantaua terestră ar putea exista doar sub formă moleculară, ca hidroxil, nu neapărat ca un vast rezervor subteran.

Sursa: Daily Mail