Home » Știință » „Eroii nebănuiţi”: misterul oamenilor care sunt sănătoşi, deşi ar trebui să fie grav bolnavi

„Eroii nebănuiţi”: misterul oamenilor care sunt sănătoşi, deşi ar trebui să fie grav bolnavi

Publicat: 18.06.2014
Mult timp, oamenii de ştiinţă au încercat să afle cum apar anumite boli şi cum pot fi ele prevenite analizând bolnavii sau persoanele care sunt predispuse să sufere de o anumită afecţiune. Un proiect revoluţionar, Resilience, pune accent pe o altă idee – studierea oamenilor care, deşi sunt predispuşi genetic la unele boli, sunt perfect sănătoşi.

Proiectul Resilience este creaţia lui Stephen Friend, preşedintele Sage Bionetworks, şi a lui Eric Schadt, director la Institutul Icahn din cadrul Facultăţii de Medicină Mount Sinai.

În cadrul acestui proiect, cercetătorii vor să afle de ce unele persoane nu se îmbolnăvesc, deşi genele lor îi predispun în mod normal la anumite afecţiuni grave.

Cumva, ei sunt protejaţi de factorii de mediu sau de unele mutaţii genetice, astfel că se numără printre puţinii oameni care „sunt sănătoşi, deşi nu ar trebui să fie”.

Caracteristicile bizare ale acestor „eroi nebănuiţi”, cum îi numeşte Friend, pot ajuta şi alţi oameni. Analizând aceste cazuri foarte rare, cercetătorii pot inventa terapii revoluţionare, mult mai eficiente decât cele actuale.

„Eroii nebănuiţi” sunt cei care, deşi predispuşi genetic la boli grave, rămân sănătoşi toată viaţa    (Foto: Shutterstock)„Eroii nebănuiţi” sunt cei care, deşi predispuşi genetic la boli grave, rămân sănătoşi toată viaţa

De exemplu, încă din anii 1980, medicii au observat că unii oameni care aveau HIV nu au făcut niciodată SIDA, explică Friend. Asta pentru că ei aveau anumite mutaţii genetice care au împiedicat apariţia bolii, deşi virusul exista în organism. În prezent, tratamentele pentru SIDA se dezvoltă exact pe ideea valorificării acestor mutaţii.

De asemenea, anumite persoane care au un nivel ridicat de colesterol nu ajung să sufere de boli cardiace, deşi în mod normal această legătură există. Şi în acest caz poate fi vorba de mutaţii genetice, sau de factori de mediu care protejează subiecţii.

Dacă aceste explicaţii vor fi găsite, medicii vor putea dezvolta noi tratamente pentru bolile de inimă, care fac anual numeroase victime în întreaga lume.

Până acum, cercetătorii au identificat 127 de boli provocate de o singură genă, precizează Schadt şi Friend într-un articol publicat în revista Science.

Totodată, cercetătorii au făcut o legătură între multe boli grave, printre care diabetul şi Alzheimer, şi mii de variaţii genetice. Dar, deşi au fost arătaţi factorii genetici de risc, acest lucru nu a ajutat deocamdată la găsirea unui tratament eficient. Asta pentru că dacă aflăm de ce se îmbolnăvesc unii oameni nu însemană că ştim şi de ce alţii rămân sănătoşi.

Cercetătorii vor să afle de ce unele persoane devin rezistente la bolile la care sunt predipuse genetic    (Foto: Shutterstock)Cercetătorii vor să afle de ce unele persoane devin rezistente la bolile la care sunt predipuse genetic

Tocmai acest răspuns caută să-l ofere Proiectul Resilience, care vrea să identifice mutaţiile genetice şi factorii de mediu care îi menţin sănătoşi pe „eroii nebănuiţi”.

Mai întâi, cercetătorii trebuie să-i găsească pe oamenii care au rezistenţă la anumite boli, apoi trebuie să afle ce anume au toţi aceştia în comun.

Pare simplu, dar aşa ceva va fi foarte greu de realizat, pentru că aceste persoane sunt foarte puţine şi deci extrem de greu de identificat.

Potrivit autorilor Proiectului Resilience, doar una din 20.000 de persoane are o asemenea rezistenţă neobişnuită.

Experţii au început deja să strângă date genetice despre oamenii care au o predispoziţie pentru boli grave, care ar fi trebuit să se manifeste încă din copilărie, dar cu toate acestea ei nu s-au îmbolnăvit.

Baza de date genetice pe care o va aduna Proiectul va fi publică, dar informaţiile personale vor rămâne confidenţiale.

Pentru a putea găsi cât mai mulţi subiecţi care să corespundă cerinţelor, cercetătorii colaborează cu diferite organizaţii şi spitale din mai multe ţări. Au verificat deja peste 500.000 de mostre de ADN şi au găsit zeci de persoane care au rezistenţă la bolile la care sunt predispuşi genetic.

Voluntarii care vor să ia parte la acest proiect se pot înscrie pe site. Începând din această vară, oricine doreşte poate dona o mostră ADN care va fi analizată.

Doar cei care corespund Proiectului vor fi informaţi asupra datelor aflate de cercetători, dar chiar şi aşa, crede Friend, posibilitatea de a lua parte la o cercetare care ar putea revoluţiona medicina ar trebui să fie o satisfacţie suficientă pentru orice voluntar.

Participanţii la studiu vor primi prin poştă, de la Proiectul Resilience, un kit uşor de folosit, cu instrucţiuni de utilizare, cu care vor prelua singuri mostre de salivă din interiorul obrazului, necesare pentru testarea ADN-ului. Această mostră va fi expediată ulterior pe adresa fundaţiei.

Kitul de recoltare pe care îl vor primi voluntarii    Kitul de recoltare pe care îl vor primi voluntarii

După ce vor fi identificaţi subiecţii rezistenţi la boli, acesşti vor fi contactaţi de un cercetător, pentru a decide dacă vor să ia parte în continuare la studiu. Ei nu vor primi alte informaţii despre ADN-ul lor, vor afla numai dacă fac sau nu parte din categoria „eroilor nebănuiţi”.

Trebuie menţionat însă că voluntarii căutaţi trebuie să aibă peste 40 de ani, aceasta fiind vârsta până la care o boală genetică ar fi trebuit să se manifeste.

Acest proiect ar putea găsi un răspuns şi la întrebarea privind stilul de viaţă pe care trebuie să-l aibă o persoană sănătoasă, dar predispusă la boli. Cercetătorii vor putea afla inclusiv care este dieta urmată de „eroii nebănuţi” care se află printre noi.

Surse: Business Insider, Science, Resilience Project

 

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Este zahărul toxic? Ce spun specialiștii despre unul dintre cele mai răspândite mituri din nutriție
Este zahărul toxic? Ce spun specialiștii despre unul dintre cele mai răspândite mituri din nutriție
Mit sau realitate? Ce spun studiile despre vitamina C și răceală
Mit sau realitate? Ce spun studiile despre vitamina C și răceală
În ce moment devine conștient un făt în curs de dezvoltare? S-ar putea să fim aproape de un răspuns!
În ce moment devine conștient un făt în curs de dezvoltare? S-ar putea să fim aproape de un răspuns!
Test de cultură generală. Din ce sunt făcute cochiliile scoicilor?
Test de cultură generală. Din ce sunt făcute cochiliile scoicilor?
Roverul Curiosity a găsit structuri poligonale pe Marte. „Sunt ca un fel de fagure marțian!”
Roverul Curiosity a găsit structuri poligonale pe Marte. „Sunt ca un fel de fagure marțian!”
Europa nu scapă de căldură: ne așteaptă „noi săptămâni mortale”, avertizează specialiștii
Europa nu scapă de căldură: ne așteaptă „noi săptămâni mortale”, avertizează specialiștii
Explozie de cazuri de cataractă. Care ar putea fi cauzele?
Explozie de cazuri de cataractă. Care ar putea fi cauzele?
Cele cinci țări europene care vor avea economii mai puternice în următorii ani
Cele cinci țări europene care vor avea economii mai puternice în următorii ani
În urmă cu 529 ani, navigatorul Vasco da Gama deschidea drumul spre Asia
În urmă cu 529 ani, navigatorul Vasco da Gama deschidea drumul spre Asia
Aproape jumătate dintre profesorii din România se gândesc să plece de la catedră, arată un studiu
Aproape jumătate dintre profesorii din România se gândesc să plece de la catedră, arată un studiu
Noi drepturi pentru cei care călătoresc cu avionul. Ce trebuie să știe pasagerii?
Noi drepturi pentru cei care călătoresc cu avionul. Ce trebuie să știe pasagerii?
Tablouri de zeci de mii de euro furate din Italia, găsite într-un județ din România
Tablouri de zeci de mii de euro furate din Italia, găsite într-un județ din România
Cum va fi vremea în următoarele săptămâni? Meteorologii au actualizat prognoza!
Cum va fi vremea în următoarele săptămâni? Meteorologii au actualizat prognoza!
Oamenii de știință au descoperit circuitul somnului profund care dezvoltă mușchii, arde grăsimile și stimulează creierul
Oamenii de știință au descoperit circuitul somnului profund care dezvoltă mușchii, arde grăsimile și stimulează creierul
„Hobbiții” dispăruți probabil trăiau din ceea ce lăsau în urmă varanii de Komodo. Ce spune acest lucru despre ei?
„Hobbiții” dispăruți probabil trăiau din ceea ce lăsau în urmă varanii de Komodo. Ce spune acest lucru despre ei?
Oamenii de știință ar fi rezolvat, în sfârșit, paradoxul informațional al găurilor negre
Oamenii de știință ar fi rezolvat, în sfârșit, paradoxul informațional al găurilor negre
O nouă teorie încearcă să explice de ce a înghețat Antarctica acum 34 de milioane de ani
O nouă teorie încearcă să explice de ce a înghețat Antarctica acum 34 de milioane de ani
Un nou studiu arată că până și șobolanii sunt capabili de empatie
Un nou studiu arată că până și șobolanii sunt capabili de empatie