Dinozaurul cu patru „aripi” găsit recent în China este cel mai mare descoperit vreodată

Veche de 125 de milioane de ani, noua specie de dinozaur a primit denumirea Changyuraptor yangi şi face parte din grupa „microraptorienilor” – dinozauri de talie mică, cu gheare şi cozi acoperite cu pene, care le dădeau alura unor găini mai mari, înzestrate cu dinţi.

În ciuda prezenţei acelor pene şi a anatomiei lor care aminteşte de aceea a păsărilor, capacitatea microraptorienilor de a plana sau de a zbura continuă să provoace dezbateri aprinse în rândul specialiştilor.

• Cum va fi vremea în luna mai? Prognoza anunțată de meteorologi!
• Mai multe mașini electrice vândute în Franța în primele luni ale anului. Cum explică producătorii creșterea?

Descoperit în deja celebrul depozit de fosile Jehol din provincia Liaoning din nord-estul Chinei, Changyuraptor yangi măsura aproximativ 1,3 metri din vârful ciocului şi până la capătul cozii. Penele care ornau acea coadă reprezentau aproape o treime din lungimea totală a animalului, afirmă oamenii de ştiinţă.

„Cu o lungime de 30 de centimetri, acele pene extraordinare din coada lui Changyuraptor yangi sunt de departe cele mai lungi descoperite vreodată la un dinozaur cu pene”, a declarat într-un comunicat Luis Chiappe, paleontolog la Muzeul de Istorie Naturală din Los Angeles, care a participat la identificarea acelui specimen.

Analizele asupra structurii osoase a animalului au arătat că acesta ajunsese la talia adultă şi că avea o greutate de circa 4,5 kilograme, fapt care face din el cel mai mare dintre toţi „dinozaurii cu patru aripi” cunoscuţi. Este o denumire neoficială ce a fost dată acestei familii de dinozauri datorită prezenţei penelor pe cele patru membre (anterioare şi posterioare), motiv care i-a dus pe mulţi cercetători la concluzia că aceste vieţuitoare erau capabile să zboare, chiar dacă o făceau destul de stângaci, pentru a-şi captura prada.

„Numeroase alte caracteristici multă vreme asociate cu păsările au evoluat în realitate la dinozauri cu mult înainte ca păsările să intre în scenă”, a spus Alan Turner, specialist în anatomie la Universitatea Stony Brook din New York, coautor al acestui studiu, publicat în revista Nature Communications.

„Acestea includ de exemplu oasele pneumatice, construirea de cuiburi, pene şi, poate, zborul”, a detaliat el.

Dacă lucrurile au stat astfel, atunci păsările şi aripile lor nu mai deţin întâietatea în domeniul zborului, ci au moştenit această aptitudine de la strămoşii lor reptilieni.

Evitând să se pronunţe asupra capacităţilor aeriene ale lui Changyuraptor yangi (zbor prin bătăi ale aripilor, zbor planat sau doar „salturi ameliorate”), cercetătorii consideră că acea coadă impunătoare şi acoperită cu pene ar trebui să îi permită să îşi controleze coborârile şi deci „să joace un rol cheie în aterizare”, diminuându-şi viteza cu care se apropia de sol.

Surse: Mediafax, BBC News, NHM