Cratere misterioase, gheaţă care arde şi copaci „beţi”: ce fenomen provoacă toate aceste efecte bizare?

Conform unui raport publicat recent în Scientific American, Arctica se încălzeşte aproape de 2 ori mai rapid decât restul lumii.

Această situaţie afectează puternic permafrostul, solul arctic care, anterior, era permanent îngheţat. 

• Dispariția sufrageriei. Cum trăiesc tinerii fără spații comune și ce pierd odată cu ele
• Cum să fii o gazdă sau un musafir bun în sezonul sărbătorilor?

„La un moment dat, permafrostul ajunge într-o stare care nu se mai compară cu ceea ce ştiam noi de 100 de ani încoace, aşa că apar procese noi, care n-au mai avut loc niciodată”, explică Guido Grosse de la Alfred Wegener Institute for Polar and Marine Research.

Asemenea procerse noi au loc, de pildă, în zonele arctice numite termocarsturi, regiuni mlăştinoase unde gheaţa se topeşte parţial şi unde materia vegetală este descompusă, generând metan. 

Acest metan poate ieşi din apă sau prin crăpături în sol şi, dacă este aprins, poate efectiv să ardă pe suprafaţa gheţii.

Un alt fenomen bizar provocat de dezgheţarea permafrostului îl reprezintă „copacii beţi”: solul dezgheţat se înmoaie, iar copacii care cresc în el, nemaifiind susţinuţi ferm de solul tare, se înclină.

Permafrostul arctic conţine cantităţi uriaşe de carbon organic, 1400-1850 miliarde de tone, după estimările NASA, ceea ce reprezintă aproximativ jumătate din carbonul stocat în solul de pe Terra. 

Mare parte din acest carbon este stocat în stratul de permafrost arctic de la suprafaţă, până la 3 metri adâncime, o formaţiune vulnerabilă la creşterea temperaturilor. Acest permafrost se încălzeşte mai repede decât aerul Arcticii şi ar putea mobiliza mari cantităţi de carbon organic; acesta ar fi eliberat în atmosferă sub formă de dioxid de carbon, amplificând dramatic efectul de seră şi intensificând încălzirea globală, cred unii oameni de ştiinţă.

 Alţii consideră că, dimpotrivă, unele lacuri din Arctica stochează mai mult gaz cu efect de seră decât emit în atmosferă şi că, dezgheţându-se, permafrostul bogat în materie organică va permite creşterea puternică a plantelor, care vor absorbi dioxid de carbon din atmosferă. 

Sursa: Mail  Online