Un craniu de om modern, cu o vechime de peste 7.000 de ani, a fost descoperit în Israel

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Expansiunea omului modern (Homo sapiens) de origine africană în Eurasia, din 60000 î.e.n. până în 40000 î.e.n., înlocuind toate celelalte tipuri de hominizi, inclusiv Homo neanderthalis, reprezintă un eveniment cheie în evoluţia omenirii.

Totuşi, acei strămoşi ai tuturor populaţiilor non-africane din zilele noastre au rămas o enigmă, din cauza penuriei de fosile umane datând din acea perioadă.

Descoperirea în Galilea, în nord-vestul Israelului, a unui fragment de craniu datând din jurul anului 55.000 î.e.n. cu ocazia unor cercetări întreprinse în peştera Manot a adus noi elemente lămuritoare asupra migraţiei „omului modern anatomic” în afara Africii, se afirmă într-un studiu publicat în revista Nature.

Oamenii de ştiinţă au descoperit doar o parte din craniu, dar forma lui distinctă – ce prezintă o „umflătură” în regiunea occipitală care poate fi găsită atât la neanderthalienii europeni, cât şi la majoritatea primilor oameni moderni din paleoliticul superior – îl asociază cu craniile oamenilor moderni din Africa şi Europa.

Potrivit cercetătorului Israel Hershkovitz şi colegilor săi, acest fapt sugerează că Omul de Manot ar putea „fi înrudit de aproape cu primii oameni moderni care au colonizat apoi cu succes Europa”.

Autorii recunosc că analizarea morfologiei craniene nu este suficientă pentru a afirma că Omul de Manot este un hibrid între „oamenii anatomic moderni” şi oamenii de Neanderthal din Orientul Mijlociu.

Craniul din Manot reprezintă totuşi dovada faptului că oamenii moderni şi verişorii lor neanderthalieni locuiau în aceeaşi epocă, în sudul acelei regiuni în paleoliticul mijlociu şi superior, „la mică distanţă ca timp de perioada în care cele două grupuri de hominizi s-au hibridat”, au subliniat autorii studiului.

Dovezi ale existenţei altor două populaţii din epoca paleolitică au fost descoperite în Israel: craniile din siturile Skhul şi Qafzeh atestă o primă dispersare a oamenilor anatomic moderni între 120000 î.e.n. şi 90000 î.e.n., în timp ce fosile neanderthaliene au fost descoperite în siturile Amud, Kebara şi Dederiyeh.

Sursa: Mediafax