Home » D:News » De ce este bine să ţipăm „au” când ne doare ceva?

De ce este bine să ţipăm „au” când ne doare ceva?

De ce este bine să ţipăm „au” când ne doare ceva?
Publicat: 03.02.2015
Exprimarea vocală, prin sunete specifice, în situaţiile în care resimţim o durere fizică este un instinct natural al omului. Oamenii de ştiinţă au descoperit acum şi de ce este bine să ne manifestăm astfel: acest comportament ne ajută să suportăm mai bine durerea.

Efortul de a striga „Au!” interferă cu mesajele nervoase legate de durere, care se deplasează spre creier, sugerează un studiu recent. 

Anterior, biologii presupuneau că acest comportament – vocalizările specifice în cazul unei senzaţii de durere – au evoluat ca mijloc de a-i avertiza pe alţi membri ai grupului în privinţa unui eventual pericol.

Dar cercetări mai noi sugerează că vocalizările ar avea, de fapt, rolul de a ne distrage atenţia de la durere şi de a ne ajuta să o suportăm mai bine. Rezultatele au fost publicate în Journal of Pain.

La toate populaţiile globului se întâlnesc aceste manifestări verbale ale durerii, deşi cuvintele prin care se exprimă sunt diferite: ow  sau ouch la vorbitorii de engleză, eina în Africa de Sud, ahia în Italia sau aiyo în China.

Autorii studiul – cercetători din departamentele de psihologie şi neurobiologie ale Universităţii Naţionale din Singapore – notează că elementul comun tuturor acestor exprimări este faptul că ele conţin un sunet pentru emiterea căruia gura se deschide, limba rămâne plată şi buzele nu sunt rotunjite – un sunet simplu, care necesită un control redus pentru a fi  articulat, în acelaşi timp maximizând volumul sonor. 

Cercetătorii au supus 56 de voluntari unui test clasic pentru evaluarea rezistenţei la durere: introducerea mâinilor în apă foarte rece. În primul test, participanţilor li s-a dat voie să ţipe „Au!” când apărea senzaţia de durere; apoi testul a fost repetat de 4 ori, de data aceasta voluntarilor cerându-li-se să nu scoată niciun sunet, indiferent de intensitatea durerii. Într-una dintre cele 4 variante, li s-a cerut să apese pe un buton când simţeau durere; în alta, li s-a dat să asculte o înregistrare a propriei lor voci ţipând „Au!”; în alta – o înregistrare a vocii altei persoane zicând „Au!”, iar în ultima, să stea, pur şi simplu, pasivi, până când durerea devenea insuportabilă. 

Analizând rezultatele, cercetătorii au constatat că, dacă ţipau de durere, participanţii puteau suporta durerea timp mai îndelungat – 30 de secunde, în medie, cu 5 secunde mai mult decât dacă nu făceau nimic.

Nici să audă un „Au!” scos de ei sau de alte persoane nu i-a ajutat pe voluntari să suporte mai mult timp durerea.

Nu se cunoaşte exact mecanismul prin care exprimarea vocală a durerii exercită acest efect analgezic, dar cercetătorii cred că mesajele legate de exprimarea vocală interferă, în drumul lor spre creier, cu mesajele legate de durere. 

Sursa: Mail Online

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Oamenii și neanderthalienii s-au încrucișat, dar era vorba în mare parte de bărbați neanderthalienii și femei Homo sapiens
Oamenii și neanderthalienii s-au încrucișat, dar era vorba în mare parte de bărbați neanderthalienii și femei Homo ...
Pajiștile dispar aproape de patru ori mai repede decât pădurile, arată un studiu global
Pajiștile dispar aproape de patru ori mai repede decât pădurile, arată un studiu global
De ce banda de scotch scoate un sunet asemănător cu scârțâitul?
De ce banda de scotch scoate un sunet asemănător cu scârțâitul?
Cum ne este afectată mintea de sunetul constant al vieții moderne?
Cum ne este afectată mintea de sunetul constant al vieții moderne?
„Harta limbii” care ne-a fost arătată în copilărie este complet greșită. Iată de ce!
„Harta limbii” care ne-a fost arătată în copilărie este complet greșită. Iată de ce!
Secretul organizării Domeniilor Coroanei: un model inspirat din Ungaria?
Secretul organizării Domeniilor Coroanei: un model inspirat din Ungaria?
„Pânzele de păianjen” gigantice de pe Marte conțin structuri pe care oamenii de știință „nu le pot explica”
„Pânzele de păianjen” gigantice de pe Marte conțin structuri pe care oamenii de știință „nu le pot explica”
Ucraina nu era pregătită pentru o invazie pe scară largă, a recunoscut comandantul Gărzii Naționale
Ucraina nu era pregătită pentru o invazie pe scară largă, a recunoscut comandantul Gărzii Naționale
S-au plimbat pe Lună, iar pe 28 februarie 1970 au ajuns la Bucureşti
S-au plimbat pe Lună, iar pe 28 februarie 1970 au ajuns la Bucureşti
Instagram va alerta părinții atunci când copiii caută „în mod repetat” anumiți termeni
Instagram va alerta părinții atunci când copiii caută „în mod repetat” anumiți termeni
Psihologii dezvăluie culorile folosite cel mai des de oamenii dificili
Psihologii dezvăluie culorile folosite cel mai des de oamenii dificili
Cum reușește o stațiune de schi din Bulgaria să atragă turiști tot anul?
Cum reușește o stațiune de schi din Bulgaria să atragă turiști tot anul?
Doi aminoacizi comuni pot influența speranța de viață a oamenilor
Doi aminoacizi comuni pot influența speranța de viață a oamenilor
Pentru prima dată, cercetătorii ar fi detectat un obiect masiv în Centura Kuiper
Pentru prima dată, cercetătorii ar fi detectat un obiect masiv în Centura Kuiper
Este sau nu adevărat că 1 din 200 de bărbați este un descendent direct al lui Ginghis Han?
Este sau nu adevărat că 1 din 200 de bărbați este un descendent direct al lui Ginghis Han?
Creierul are mai multe sisteme de apărare decât am crezut, indică un studiu
Creierul are mai multe sisteme de apărare decât am crezut, indică un studiu
Cât timp ar putea trăi pe Marte microbii de pe Pământ?
Cât timp ar putea trăi pe Marte microbii de pe Pământ?
Oamenii de știință au aflat cum comunică omizile cu furnicile
Oamenii de știință au aflat cum comunică omizile cu furnicile