Cercetătorii din Cluj studiază modificările climei din urmă cu mii de ani cu ajutorul liliecilor

Bogdan Onac, de la Facultatea de Biologie şi Geologie a UBB Cluj-Napoca, a declarat, joi, că proiectul pe care îl coordonează are ca scop cercetarea modificărilor climatice petrecute în urmă cu câteva mii de ani prin studiul depozitelor de guano – excremente de lilieci – din peşteri, transmite corespondentul Mediafax.

„Încercăm să facem reconstituiri de paleoclimă şi paleomediu pe baza depozitelor de guano produse de coloniile de lilieci în peşterile din România în perioada de maternitate, depozite a căror grosime depăşeşte doi-trei metri. Cu ajutorul unui carotier se extrag carote din depozitul de guano, care apoi sunt analizate pentru conţinutul de polen, cărbune vegetal, dar şi privind raportul izotopilor carbonului. Analizând izotopii carbonului în guano putem reconstitui asociaţiile vegetale din zona peşterii, în special tipul caracteristic de fotosinteză, care permite stabilirea cu exactitate a condiţiilor climatice – perioade ploioase, secetoase, din intervalul în care s-au acumulat depozitele de guano. Dacă avem un depozit de guano vechi de 3.000 de ani, atunci pe perioada respectivă putem şti ce schimbări de climă au fost”, a explicat Onac.

• „Noua Rusie” a lui Vladimir Putin include și teritorii de la granița cu România
• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…

Potrivit acestuia, vârsta acumulărilor de guano se determină cu metoda radiocarbonului (C14), fiind analizate atât materia organică propriu-zisă, guano, cât şi cărbunele vegetal păstrat în guano.

„Stabilirea, cu exactitate, a cronologiei fiecărei carote de guano este esenţială pentru ca toate analizele efectuate să poată fi ancorate în timp, fapt care ajută la reconstituirea climatului şi schimbărilor de mediu de la exterior în perioada respectivă”, a spus Bogdan Onac.

El a menţionat că în depozitele de guano sunt concentrate cantităţi semnificative de grăunţe de polen sau fragmente de cărbune rezultate din arderea materialului vegetal de la suprafaţă, iar analiza lor oferă informaţii despre vegetaţia care a existat în zona peşterii într-o anumită perioadă.

Forray Ferenc, lector în cadrul Facultăţii de Biologie şi Geologie a UBB, a declarat, la rândul său, că relaţia dintre semnătura izotopică a probelor de guano şi climă este una complexă.

„Vegetaţia este consumată de insecte care, la rândul lor, reprezintă hrana principală a liliecilor. Semnătura izotopică a carbonului în plante depinde de tipul de fotosinteză care, la rândul ei, este influenţată de cantitatea de precipitaţii, temperatură, conţinutul de bioxid de carbon din atmosferă. Ca urmare, semnalul climatic arhivat în vegetaţie este transferat în guano datorită lanţului trofic existent între insecte şi lilieci. În funcţie de insectele consumate de lilieci şi vegetaţia din zona peşterii, în semnătura izotopică a carbonului din guano apar variaţii care reflectă schimbări climatice”, a afirmat Forray.

Analiza izotopilor carbonului se face cu ajutorul unei aparaturi ultramoderne de circa 100.000 de euro, a unui spectroscop conectat la un reactor de combustie în care guano este incinerat la o temperatură de 1.800 de grade Celsius, iar bioxidul de carbon care se degajă este direcţionat într-un modul, în care izotopii carbonului sunt măsuraţi, valorile rezultate fiind transmise unui calculator.

Finanţarea proiectului, de 1,5 milioane de lei, este asigurată de Consiliul Naţional de Cercetare Ştiinţifică, studiul urmând să fie finalizat în cursul anului viitor.

Sursă: Mediafax