Cutremurul de 5,3 grade din Vrancea a avut ”un mecanism destul de ciudat”. Explicaţiile directorului INFP

Potrivit acestuia, cutremurul a avut efecte către nord-estul şi estul României, ceea ce indică o rupere a faliei către această direcţie, potrivit Digi24. De aceea s-a resimţit destul de puternic la sol în Bârlad, Iaşi, Vaslui.

• Ceva ascuns adânc în oceanele lumii ar putea agrava schimbările climatice
• Volodimir Zelenski a primit Medalia Internațională a celor Patru Libertăți

Seismul a avut un mecanism similar cu cel de-al doilea cutremur major din 1990, cel cu magnitudinea de 6,9. ”Este însă un cutremur de adâncime, destul de semnificativ ca magnitudine. La ora 2:45 este posibil să se fi produs o replică. A fost înregistrat un seism de 2,7, la o adâncime de 76 de kilometri, dar încă se analizează dacă cele două fenomene au legătură”, a afirmat Constantin Ionescu.

În continuare, directorul general INFP precizează că seismele la adâncimi mari nu au replici multe, iar pentru a produce pagube semnificative ar trebui să aibă o magnitudine mult mai mare decât cel din noaptea de 24 septembrie, care a avut o magnitudine de 5,3.

E adevărat că, spre deosebire de cutremurele de suprafaţă, unde pagubele se pot produce la magnitudini mai mici, seismele care se produc la adâncimi mari au o arie mult mai largă de distrugere, în cazul în care sunt suficient de puternice, a explicat specialistul.

Măsurătorile Institutului arată că în Republica Moldova cutremurul s-a simţit mai puternic în sud, în zona Leova-Giugiuleşti.

Cel mai mare cutremur din acest an, din România, s-a înregistrat sâmbătă dimineaţa, la ora 2:11, a avut 5,3 grade pe scara Richter. Cutremurul s-a produs în zona seismică Vrancea la adâncimea de 91,6 km.