De ce apar nemulţumirile la locul de muncă

“Jobul poate fi o plăcere doar în anumite condiţii şi doar pentru anumite persoane. Pentru marea majoritate însă, din cauza unor probleme mai vechi, care au mai degrabă legătura cu viaţa de familie decât cu jobul, cu pregătirea profesională insuficientă sau diferită de domeniul de referinţă, ori poate de tipul de abordare a jobului sau lipsa de şansă, acest lucru nu se întâmplă”, subliniază psihoterapeutul Constantin Cornea pentru Gândul.

• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
• Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt

În opinia specialistului, factorii ce declanşează depresia pot fi:

1. Domeniul de activitate. “Sunt foarte mulţi cei care pleacă de la ideea că trebuie să facă ceea ce le place, aşa că încearcă să facă  o activitate plăcută să devină şi profitabilă. Din păcate, cei care reuşesc descoperă şi celelalte aspecte la care nu se gândeau până atunci: ce înseamnă să plăteşti un contabil, impozite şi taxe, şi cu cât de puţin poţi rămâne după ce achiţi toate astea. Nu mai vorbim de problemele cu angajaţii, furnizorii, controalele, autorităţile. Cei care nu au reuşit să activeze în domeniul în care îşi doreau, în loc să încerce să îşi facă actuala activitate plăcută sau să se pregătească în continuare, ori să meargă la interviuri pentru a ajunge acolo unde îşi doresc, visează cu ochii deschişi şi se plâng că nu fac ceea ce le place”, subliniază Constantin Cornea.

2. Atribuţiile de serviciu. “De cele mai multe ori, între ceea ce crezi că ai de făcut la serviciu şi ceea ce se aşteptă şefii să faci, sunt diferenţe foarte mari, care creează frustrări enorme”, adaugă specialistul.

4. Programul de lucru. “Din păcate, şefii din multinaţionale nu înţeleg că un om care munceşte 12 ore pe zi nu are cum să fie rentabil, nici pentru societate, dar nici pentru el. Dacă 8 ore nu sunt de ajuns pentru îndeplinirea sarciniilor de serviciu, ori omul nu este potrivit, ori atribuţiile sunt prea multe, ca atare trebuie angajate şi alte persoane”, mai spune Constantin Cornea.

Citeşte continuarea în  Gândul!