Matematicienii au rezolvat ”misterul spaghetelor”, o problemă care a intrigat cercetătorii timp de aproape un secol

Fizicienii din Franţa care au efectuat o serie de teste în 2005 au ajuns la concluzia că atunci când o baghetă este îndoită din ambele extremităţi, aplicându-se aceeaşi forţă, se va rupe în centru, unde este cea mai curbată. Ruperea declanşează un „recul” şi o vibraţie care fracturează mai departe băţul. Teoria lor, care le-a adus un Premiu Ig Nobel în 2006, părea să fi rezolvat problema Feynman de la începutul secolului XX. Totuşi, o întrebare a rămas: poate fi constrânsă o baghetă să se rupă în doar două segmente?

Răspunsul, conform unui studiu recent al cercetătorilor de la MIT, este da. Într-o lucrare publicată în Proceedings of the National Academy of Sciences, savanţii au precizat că au găsit o cale de a rupe spaghetele în două, dar în afară de forţa aplicată la ambele capete, mai este nevoie de răsucirea acestora. Au efectuat experimente cu sute de beţe, îndoindu-le şi răsucindu-le cu un aparat realizat special pentru această sarcină. Echipa a găsit că dacă o baghetă este răsucită suficient de mult, după un punct critic, apoi îndoită, se va rupe în două, scrie Phys.

• Un cercetător a creat vaccinul administrat prin bere
• De ce pisicile miaună mai mult la bărbați decât la femei?

Cercetătorii susţin că rezultatele au aplicaţii dincolo de o curiozitate culinară, precum înţelegerea mai bună a formării crăpăturilor şi cum se pot controla fracturile în materiale de forma aceasta, precum fibre, ţevi sau nanotuburi.

„Va fi interesant să vedem dacă şi cum putem folosi aceste procese pentru a controla dinamica fracturărilor a materialelor 2D şi 3D”, a precizat Jörn Dunkel, coautor al acestui studiu.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Un amator a rezolvat o problemă veche de 60 de ani

O problemă de matematică pentru copiii de clasa a V-a a lăsat internauţii fără răspuns

Poţi rezolva această problemă de matematică devenită virală in Japonia? FOTO+VIDEO

Pentru prima dată, un fenomen important în fizică, pe care Einstein nu a putut să-l elucideze, a putut fi măsurat şi observat experimental