Home » D:News » Faptul că ascultăm melodii pe ”repeat” spune multe despre creierul şi evoluţia noastră ca specie

Faptul că ascultăm melodii pe ”repeat” spune multe despre creierul şi evoluţia noastră ca specie

Faptul că ascultăm melodii pe ”repeat” spune multe despre creierul şi evoluţia noastră ca specie
Publicat: 04.01.2019
Evoluţia favorizează trăsăturile care ajută organismele să supravieţuiască pentru a avea moştenitori, iar cea mai bună metodă învăţată de strămoşii noştri a fost de a avea încredere în ceea ce ştiau deja şi de a privi cu scepticism ceea ce nu cunoşteau. Dacă ai o experienţă care nu te-a afectat, şansele sunt că nu te va afecta nici a doua oară. Acesta poate fi mobilul de la baza efectului expunerii: practic, îţi plac lucrurile mai mult doar prin faptul că eşti expus la ele.

Creierul nostru procesează muzica într-un mod asemănător cu procesarea limbajului, ca şi cum ar fi informaţie. Aşa cum explică Bruce Richman în cartea The Origins of Music, păsările, lupii, balenele şi alte animale imită sunetele altora pentru a semnala că fac parte din grup. Primii oameni nu au fost diferiţi. Într-un anumit punct în evoluţia noastră, acele zgomote au devenit muzică şi limbaj, dar cele două au rămas apropiate, relatează Curiosity.

Dar chiar şi aşa, de ce unele melodii ajung să fie ascultate pe repeat? Întrebarea poate avea mai multe răspunsuri.

Acest lucru se datorează ideii de muzică înţeleasă ca informaţie. Deseori, melodiile pe care le ascultăm iar şi iar au un anumit grad de complexitate. Unele au atât de multe straturi de sunete şi voci încât poţi asculta de cinci ori la rând şi de fiecare dată să observi ceva nou. Ideea că de fiecare dată când asculţi dai de ceva nou duce la creşterea „apetitului”, a dorinţei de a reveni pentru mai mult.

De asemenea, opusul este şi el adevărat. Melodiile ascultate la nesfârşit pot deveni enervante. Creierul, care doreşte să înveţe ceva nou, detestă să piardă timpul cu lucrurile pe care le ştie deja, iar melodiile simple îmbătrânesc mult mai repede decât cele complexe.

Totuşi, complexitatea este doar o parte din problemă. Felul în care muzica te face să te simţi este de asemenea foarte important. Este o conexiune emoţională care ar putea explica de ce unele melodii nu devin plictisitoare, chiar dacă sunt ascultate la nesfârşit. „Recompensa emoţională este sigură, la fel ca un medicament care reglează starea de spirit, iar această recompensă poate fi mai importantă decât expunerea la ceva nou”, a precizat Alex Fradera, autorul unui studiu din 2013 de la University of Michigan, unde arată legătura dintre recompensă şi ascultatul pieselor care ne fac să ne simţim bine. Mai simplu spus, oamenii au tendinţa să revină la lucrurile care îi fac să se simtă bine.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Conform unui nou studiu, muzica stimulează inima

Melodii celebre, care ne ajută să ne simţim mai bine (VIDEO)

Melodia preferată te poate face mai deştept? Muzica favorită are efecte surprinzătoare asupra creierului

86% dintre melomani ascultă muzică prin serviciile de streaming

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?