Adolescentele din România, pe primul loc în UE la naşteri. Femeile de 40 ani, pe ultimul

România se află, potrivit unui studiu Eurostat realizat în 2019, pe primul loc în ceea ce priveşte rata naşterilor în rândul adolescentelor. Procentul la nivel naţional este de 12,3%, mult peste media europeană, de 4%. În ţara noastră, unul din zece copii are o mamă adolescentă, situaţie regăsită şi la nivelul Bulgariei, unde rata minorelor devenite mame atinge un procent de 11,9%, potrivit Mediafax.

• Câte zile libere legale vom avea în 2026?
• Telescopul Spațial James Webb a descoperit ceva ciudat aproape de centrul Căii Lactee

Bulgaria şi România sunt urmate de ţări precum Ungaria, cu 9%, Slovacia, cu 8,4% şi Letonia, cu 5,5%. La polul opus al clasamentului se află ţări precum Italia, Olanda şi Slovenia, unde procentul adolescentelor devenit mame scade sub 2%.

În ceea ce priveşte rata naşterilor în rândul femeilor de peste 40 de ani, România ocupă ultimul loc în clasamentul realizat de Eurostat, procentul la nivel naţional fiind în acest caz de doar 1,6%. România este devansată doar de ţări precum Malta, unde procentul înregistrat este de 1,7% şi Republica Cehă cu 1,8%. În cealaltă extremă, sunt incluse state precum Italia şi Spania, cu procente de 8%, respectiv 7,4%, aici fiind înregistrate şi cele mai mari rate ale naşterilor din rândul femeilor de peste 40 de ani la nivelul Uniunii Europene.

În majoritatea statelor europene, femeile au dat naştere primului copil în jurul vârstei de 20 de ani. Excepţii notabile au fost înregistrate în Spania, unde 61,6% din femeile care au dat viaţă pentru prima dată aveau vârste de peste 30 de ani, Grecia cu 57,2% şi Italia cu 56,2%.

Şeful Secţiei de Neonatologie din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Elias, medicul Simona Vlădăreanu, a explicat, pentru MEDIAFAX, că, în ceea ce priveşte situaţia adolescentelor care devin mame, riscurile sunt de abandon al copiilor, dar şi de apariţie a naşterilor premature. „ Ele nu merg la consulturi medicale, practic, lucrurile normale lipsesc cu desăvârşire la categoria aceasta. Din păcate avem de lucrat aici, trebuie să ne educăm semenii”, spune Simona Vlădăreanu.

În acelaşi context, ea a precizat că un organism tânăr nu este pregătit să susţină o sarcină, şi că din acest motiv, riscul apariţiei unor malformaţii pentru făt rămâne unul mare. „Dacă sarcina respectivă nu e monitorizată, ne putem trezi cu o serie de nou-născuţi nu doar prematuri, ci cu o serie de malformaţii cardiace, ale sistemului nervos-central, sistem nervos-periferic, noi promovăm alimentaţia sănătoasă în sarcini, acidul folic, anumite vitamine, iar dacă un organism tânăr nu e pregătit pentru aşa ceva, cu atât mai mult e predispus la a da naştere unor complicaţii de genul acesta, unor malformaţii”, a mai afirmat medicul.

Şeful Secţiei de Neonatologie din cadrul Spitalului Elias informează că faptul că organismul tânăr nu este pregătit să susţină o sarcină poate duce atât la pierdea acesteia, cât şi la apariţia unor complicaţii grave, care pot cauza în ultimă instanţă chiar decesul.

Medicul a mai precizat şi că, la acest moment, educaţia sexuală rămâne încă un subiect tabu la nivelul instituţiilor de învăţământ. „La şcoală nu se vorbeşte de educaţie sexuală, e un subiect tabu. (..) aici corect ar fi să fie informaţi de persoane delegate să facă lucrul acesta, să vină cu informaţii pertinente. Tinerii nu au acces. Diriginta nu are în ora ei asemenea lecţii, pe altcineva nu poţi să te bazezi, medic de şcoală nu există în şcoli, dacă există cabinet cu asistenţi medical e bine, dar de medici nu poate fi vorba, decât de un medic care are în subordine mai multe şcoli, licee”, afirmă doctorul.

În ceea ce priveşte situaţia femeilor de peste 40 de ani care aleg să devină mame, o sarcină poate comporta mai multe riscuri. „Sarcina este mai greu de ţinut, să zicem, peste o anumită vârstă, comportă anumite riscuri atât pentru mamă, cât şi pentru făt, şi nu întotdeauna aceşti copii ajung la termen, se nasc mai devreme”, precizează medicul Simona Vlădăreanu.

Medicul a menţionat şi faptul că, după o anumită vârstă, posibilitatea de a avea un copil pe cale natural scade. În aceste cazuri, fertilizarea poate duce la costuri ridicate atât pentru mama, cât şi pentru societate.

„Femeia care are peste 40 de ani are un organism care poate deja să ascundă anumite boli sau suferinţe, cum ar fi un diabet care nu a fost pus în evidenţă, o valoare tensională, hipertensiune arterială, lucruri care pot duce la complicaţii în cazul unor sarcini, necesitând clar monitorizare şi uneori spitalizare, intervenţie, tratamente şi alte lucruri. Fertilizarea înseamnă o stimulare a organismului feminin cu hormoni, cu alte preparate care, de asemenea cresc riscul pentru a dezvolta anumite complicaţii ”, afirmă Simona Vlădăreanu.

Referitor la femeile de peste 40 de ani care aleg să devină mame, medicul a spus că la bază e vorba de evoluţia societăţii moderne, respectiv de o decizie asumată şi gândită, în timp ce, din păcate, pentru cealaltă extremă, a adolescentelor, decizia nu e neapărat personală, situaţia fiind adesea una ieşită de sub control.