79% din româncele cu vârste de peste 50 de ani nu şi-au făcut niciodată o mamografie

România se află pe ultimul loc la nivel european în ceea ce priveşte frecvenţa cu care femeile îşi fac periodic mamografii. Potrivit studiului Eurostat publicat anul trecut, 79% din româncele cu vârste de peste 50 de ani nu şi-au făcut niciodată o mamografie. România este urmată în clasament de Bulgaria, însă aici rata femeilor care nu şi-au făcut niciodată o astfel de examinare scade sub mai mult de jumătate comparativ cu procentul înregistrat în ţara noastră, având o rată de 35,3%. La polul opus se află state europene precum Finlanda, Suedia, Portugalia, Austria sau Franţa, unde procentul femeilor care nu şi-au făcut niciodată o mamografie scade sub 5%.

• Cărți scoase de pe rafturile Bibliotecii Naționale a Franței deoarece ar conține arsenic
• Amendă uriașă după o ceartă pe social media

Conform datelor aceluiaşi studiu, doar 1,5% din totalul femeilor din această categorie îşi fac o mamografie periodic, la interval de un an sau mai puţin.

Medicul specialist în obstetrică-ginecologie, Mihaela-Alexandra Radu, a declarat pentru MEDIAFAX că, în România, foarte puţine femei îşi fac prima mamografie aproape de vârsta de 40 de ani.

Ea atrage în acelaşi timp atenţia asupra unui alt lucru extrem de important: faptul că, evaluarea femeilor sub 40 de ani în acest sens, nu beneficiază de atenţia cuvenită în recomandările internaţionale. „Mamografia este investigaţia de screening recomandată pentru cancerul mamar, după vârsta de 40 de ani. În România, din păcate, foarte puţine femei îşi fac prima mamografie aproape de vârsta de 40 de ani. Însă, în recomandările şi ghidurile internaţionale nu se spune nimic despre evaluarea femeilor sub 40 de ani. Ar trebui făcută o verificare, mai ales pentru persoanele cu anumiţi factori de risc şi ecografic sub 40 de ani. Vorbim de două grupe de vârstă care necesită investigaţii diferite pentru screening”, afirmă medicul.

O afecţiune depistată la timp beneficiază de mai multe opţiuni de tratament

În acest context, medicul precizează că o afecţiune depistată la timp beneficiază de mai multe opţiuni de tratament, spre deosebire de cele descoprite tardiv, şansele de vindecare fiind implicit, mult mai mari. „Leziuni depistate tardive, cu un prognostic mai prost. Tumorile care sunt depistate la investigaţiile de screening, în general sunt tumori mici, care nu se palpează, şi care sigur că au un prognostic mai bun. Ele beneficiază şi de mai multe opţiuni de tratament faţă de pacientele care nu fac aceste investigaţii şi ajung, probabil, cel mai rapid, cu tumori deja palpabile”, mai spune specialistul.

Mihaela- Alexandra Radu a menţionat că stadiul avansat al unei afecţiuni presupune automat creşterea numărului de tratamente oncologice, respectiv, limitarea la anumite opţiuni terapeutice chirurgicale. „Ele sunt cu siguranţă într-un stadiu mai avansat. Prin urmare vor avea nevoie de mai multe tratamente oncologice şi vor avea mai puţine opţiuni terapeutice chirurgicale la îndemână. Se pot face mai puţine tipuri de operaţii pentru ele, operaţiile sunt din ce în ce mai mari, cu cât tumoarea e mai mare, iar în ceea ce priveşte tratamentele sistemice oncologice, cu cât tumora e mai mare, cu atât şansele să aibă nevoie de cimioterapie sunt mai mari”, precizează medicul.

În ceea ce priveşte frecvenţa cu care aceste tipuri de investigaţii trebuie făcute, specialistul informează că timpii sunt variabili, în funcţie de vârsta şi patologia pacientei, nu mai târziu de doi ani însă.„Depinde de vârsta şi de patologia pe care pacienta o are. Dacă sunt modificări pe care le cunoaştem şi care sunt probabil beningne, ele pot fi monitorizate în funcţie de aspectul lor la 3 luni, la 6 luni, până la un an, dacă nu sunt modificări, mamografia poate fi făcută şi la 2 ani”, potrivit aceleiaşi surse.