Home » D:News » Autorităţi române: Nu există niciun pericol radiologic pentru populaţie sau pentru mediu

Autorităţi române: Nu există niciun pericol radiologic pentru populaţie sau pentru mediu

Autorităţi române: Nu există niciun pericol radiologic pentru populaţie sau pentru mediu
Publicat: 19.08.2019
Nu există date care să indice existenţa unui risc radiologic pentru populaţia României, arată, într-un comunicat comun, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Comisia pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi Agenţia pentru Protecţia Mediului.

Potrivit comunicatului de presă semnat de cele trei instituţii şi remis duminică presei, nu există date care să confirme sau să indice existenţa unor factori de risc radioactiv pentru populaţia din România.

„​În ceea ce priveşte informaţiile apărute în spaţiul public, referitoare la posibila prezenţă a unui nor radioactiv deasupra României, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) aduc în atenţia opiniei publice faptul că nu există date care să confirme sau să indice existenţa unor factori de risc radiologic pentru populaţia de pe teritoriul României sau mediu care să impună luarea unor măsuri de răspuns”, se arată în comunicat.

Potrivit acestuia, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului monitorizează în permanenţă radioactivitatea mediului, iar la măsurătorile efectuate din 8 august şi până în prezent „nu există nicio modificare a fondului natural din punct de vedere a radioactivităţii mediului”.

​De asemenea, reprezentanţii celor trei instituţii susţin că nici la nivel internaţional nu au fost raportate modificări ale nivelului de radioactivitate a mediului.

Potrivit comunicatului, autorităţile române sunt în contact permanent cu Centrul de Incidente şi Urgenţe din cadrul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică de la Viena şi cu statele cu care România are încheiate tratate bilaterale în cadrul Convenţiei Internaţionale de notificare rapidă în cazul urgenţelor radiologice şi accidentelor nucleare.

„Nivelul radiaţiilor măsurate de către ANPM prin RNSRM se încadrează în limitele radioactivităţii mediului natural. CNCAN, ANPM împreună cu IGSU precizează că nu există niciun pericol radiologic pentru populaţie sau pentru mediu”, se mai arată în comunicat.

Declaraţiile vin în contextul în care Unitatea 4 a centralei atomice de la Beloiarsk din regiunea Munţilor Urali a fost oprită duminică în urma detectării unei erori la sistemul siguranţă, a anunţat o subsidiară a agenţiei ruse pentru energie atomică, Rosatom, informează publicaţia The Moscow Times.

Pe 12 iulie, un reactor de la aceeaşi centrală a fost oprit timp de câteva zile în urma activării unui mecanism de siguranţă.

Centrala nucleară, care în acest moment are două reactoare operaţionale, a fost inaugurată în anul 1964. Luna trecută, trei reactoare ale centralei nucleare Kalinin, aflată la aproximativ 350 de kilometri nord-vest de Moscova, au fost oprite, în urma unui scurtcircuit.

Rusia are zece centrale nucleare, inclusiv centrala Beloiarsk, aflată la 45 de kilometri est de oraşul Ekaterinburg.

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem