Microbii au o formă de memorie

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea California David anunţă faptul că unul dintre studiile efectuate de către ei a relevat un aspect cât se poate de interesant al modului în care funcţionează bacteriile. Astfel, aceştia au descoperit că bacteriile pot stoca, la nivelul membranei celulare, informaţii, fiind sub acest aspect asemănătoare cu neuronii, notează Science Alert.

„Studiile noastre arată pentru prima dată că bacteriile simple pot codifica informaţii la nivelul membranei celulare, ceea ce este asemănător cu procesul de formare care are loc la nivelul neuronilor din creier”, explică Gürol Süel, biolog molecular.

• Oamenii de știință au dezvoltat o nouă metodă de a „asculta” limbajul ascuns al creierului
• Un psiholog explică de ce unele cântece ne rămân „blocate” în minte

„Am fost surprinşi să constatăm că mecanismul prin care se formează memoria este similar între bacterii şi neuroni, deoarece acestea sunt sisteme evolutive foarte îndepărtate”, declară cercetătorul.

Atunci când neuronii noştri prezintă activitate, ionii pătrund în spaţiile dintre celulele nervoase, transmiţând mai departe impulsul electric primit şi perpetuând astfel o reacţie. Acest „val” de ioni creează o diferenţă de potenţial electric între exteriorul şi interiorul celulei, un fenomen fundamental pentru alimentarea membranei celulare şi pentru transmiterea de impulsuri către întreg corpul şi, după cum arată studiile, acest fenomen joacă şi un rol important în formarea amintirilor.

„Acest potenţial electric al membranei este o proprietate fundamentală împărtăşită de toate celulele vii şi, în special, a neuronilor […] Bacteriile care au fost expuse la lumină au prezentat în mod persistent un potenţial diferit al membranelor în comparaţie cu acele bacterii care nu au fost expuse, astfel era clar că aceste bacterii „şi-au amintit” că au fost expuse la lumină”, adaugă dr. Süel.

„Nu ştim încă de ce bacteriile au această proprietate. În mod clar, trebuie să studiem mai profund ce înseamnă pentru bacterii să fie expuse la lumină şi să formeze amintiri”, concluzionează cercetătorul.

Studiul a fost publicat în Cell Systems.

Citeşte şi:

ADN-ul microbilor, o ”capsulă a timpului” pentru generaţiile viitoare