Home » D:News » Informațiile genetice pot fi folosite pentru a aproxima predispoziția la bolile de sânge

Informațiile genetice pot fi folosite pentru a aproxima predispoziția la bolile de sânge

Informațiile genetice pot fi folosite pentru a aproxima predispoziția la bolile de sânge
Două studii genetice au identificat cea mai mare parte a variațiilor genetice care stau la baza caracteristicilor celulelor din sânge. Credit foto: Profimedia
Publicat: 17.09.2020

Două studii genetice au identificat cea mai mare parte a variațiilor genetice care stau la baza caracteristicilor celulelor din sânge.

Două studii genetice extinse au analizat sute de mii de participanți și au identificat peste 7.000 de regiuni ale genomului uman care controlează caracteristicile celulelor sanguine, precum numere de celule roșii și albe. Studiile demonstrează pentru prima dată modul în care codul genetic al unei persoane contribuie la dezvoltarea bolilor de sânge. Aceste cunoștințe, explică cercetătorii, îi aduc cu un pas mai aproape de posibilitatea evaluării rscului apariției bolilor de sânge, notează Medicalxpress.

Celulele sanguine joacă un rol esențial în sănătatea umană, inclusiv în ceea ce privește răspunsul imunitar, transportul oxigenul în tot corpul și procesul de coagulare, necesar pentru a preveni pierderea de sânge din cauza rănilor. Bolile  de sânge, cum ar fi anemia, hemofilia și cancerele de sânge reprezintă un risc semnificativă pentru sănătate.

Multe dintre aceste maladii pot fi privite ca extreme ale stărilor biologice normale, cum ar fi în anemia, unde un număr prea mic de celule roșii în sânge rezultă într-un aport inadecvat de oxigen către organe. Aceste extreme pot apărea ca urmare a unor mici variații ale ADN-ului nostru, unele dintre acestea reprezentând factori de risc.

Un studiu extins al genomului uman

Prin compararea secvențelor ADN ale unui număr mare de indivizi este posibilă investigarea modului în care variațiile genetice se traduc în caracteristici fizice, inclusiv în șansa de a dezvolta boli comune, cum ar fi astmul, bolile de inimă și hemofilia.

În cadrul acestor studii, au fost analizate date genetice și cele legate de asistența medicală ale câtorva mii de persoane, care au inclus participanți cu strămoși europeni, din Asia de Est și afro-americani. Autorii au descoperit 7.193 regiuni genetice distincte asociate cu 29 de măsurători ale celulelor sanguine, ceea ce reprezintă cel mai mare set de regiuni genetice corelate identificate până în prezent.

„În acest studiu, am putut arăta cum predispoziția genetică a unei persoane o poate indica apariția unor boli de sânge. Dacă o persoană este predispusă genetic la hemoglobină scăzută, de exemplu, atunci este mai probabil să prezinte anemie în viitor”, explică dr. Dragana Vuckovic, cercetătoare a Wellcome Sanger Institute.

Profesorul Nicole Soranzo, autorul principal al studiului, cercetător de la Institutul Wellcome Sanger și Universitatea din Cambridge, a declarat: „Acest studiu indică faptul că scorurile poligenice ar putea fi utilizate în mod regulat în cadrul medicinii personalizate în viitor, asta în urma unor cercetări suplimentare. ADN-ul fiecărei ființe umane conține milioane de variații care ne fac unici și care influențează ceea ce este „normal” pentru fiecare dintre noi. Genetica ne ajută acum să comparăm ceea ce este „normal” de la naștere și ne permite pentru prima dată să monitorizăm abaterile de la această linie de bază care ar putea indica un risc crescut de boală în timpul vieții noastre”.

Citește și:

Transfuziile de sânge ar putea reduce daunele cauzate de către atacurile vasculare cerebrale

Un studiu a identificat impactul mutațiilor unei gene importante asupra cancerului de sânge

Un test de sânge poate evalua eficiența imunoterapiei

Nivelul de zahăr din sânge influențează eficiența exercițiilor fizice

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Diplomatul care a apărat România încă de pe băncile facultății: „Recunoașteți că n-ați auzit niciodată de Banat, până când nu l-a inventat Iorga?”
Diplomatul care a apărat România încă de pe băncile facultății: „Recunoașteți că n-ați auzit niciodată de Banat, ...
Inteligența Artificială și empatia. Pot algoritmii să ne înțeleagă emoțiile mai bine decât partenerul de viață?
Inteligența Artificială și empatia. Pot algoritmii să ne înțeleagă emoțiile mai bine decât partenerul de viață?
Ceața este plină de viață, iar aceasta este o veste bună
Ceața este plină de viață, iar aceasta este o veste bună
Clădirea care „minuna” privirile bucureștenilor la sfârșitul secolului al XIX-lea
Clădirea care „minuna” privirile bucureștenilor la sfârșitul secolului al XIX-lea
Eva Watson-Schütze, femeia care a ajutat fotografia să fie recunoscută ca artă
Eva Watson-Schütze, femeia care a ajutat fotografia să fie recunoscută ca artă
Primul copil din lume diagnosticat cu autism a trăit până la 89 de ani
Primul copil din lume diagnosticat cu autism a trăit până la 89 de ani
Cum să îți calmezi anxietatea în situații stresante?
Cum să îți calmezi anxietatea în situații stresante?
Singurătatea urbană: de ce ne simțim izolați în orașe pline de oameni
Singurătatea urbană: de ce ne simțim izolați în orașe pline de oameni
Complotul uitat pentru revenirea lui Alexandru Ioan Cuza la domnie
Complotul uitat pentru revenirea lui Alexandru Ioan Cuza la domnie
Un fizician a propus o teorie care ar schimba ce știm despre găurile negre
Un fizician a propus o teorie care ar schimba ce știm despre găurile negre
Meta și WhatsApp, acuzate că pot accesa mesajele criptate ale utilizatorilor
Meta și WhatsApp, acuzate că pot accesa mesajele criptate ale utilizatorilor
Se împlinesc 483 de ani de la moartea omului care ne-a învăţat că Pământul se învârte în jurul Soarelui
Se împlinesc 483 de ani de la moartea omului care ne-a învăţat că Pământul se învârte în jurul Soarelui
Cum a dispărut tumoarea de pe brațul unei femei deși nu a urmat vreun tratament?
Cum a dispărut tumoarea de pe brațul unei femei deși nu a urmat vreun tratament?
Care sunt cele mai „neprietenoase” orașe din Europa?
Care sunt cele mai „neprietenoase” orașe din Europa?
Ce a băut Jannik Sinner ca să scape de crampele musculare din semifinala cu Daniil Medvedev?
Ce a băut Jannik Sinner ca să scape de crampele musculare din semifinala cu Daniil Medvedev?
Românii nu scapă de obiceiurile proaste. Munți de gunoaie acoperă marginile drumurilor
Românii nu scapă de obiceiurile proaste. Munți de gunoaie acoperă marginile drumurilor
O plantă considerată dispărută de 60 de ani a reapărut brusc
O plantă considerată dispărută de 60 de ani a reapărut brusc
Un carnețel vechi de 800 de ani și „hârtie” igienică din mătase au fost descoperite într-o latrină medievală din Germania
Un carnețel vechi de 800 de ani și „hârtie” igienică din mătase au fost descoperite într-o latrină medievală ...