Un craniu controversat, vechi de 7 milioane de ani, ar putea să nu fie atât de uman pe cât am crezut

Un craniu vechi de 7 milioane de ani al unei primate, poreclit „Toumai”, a stârnit dezbateri aprinse în rândul paleontologilor, oamenii de știință nefiind siguri dacă această creatură mergea pe două sau patru picioare.

Încă de la descoperirea fosilei de Sahelanthropus tchadensis în 2001, aceasta a fost considerată a fi cea mai veche dovadă a strămoșilor hominini. Analizele inițiale au sugerat că Sahelanthropus mergea cu regularitate în poziție verticală și avea o combinație de trăsături umane și primate.

• MESAJE DE CRĂCIUN. Cele mai frumoase mesaje, urări şi felicitări pentru cei dragi
• Misiunea Lucy care va studia asteroizii troieni ai planetei Jupiter, lansată astăzi

Cu toate acestea, concluziile erau bazate doar pe un singur craniu.

GALERIE FOTO

Craniul are trăsături anatomice care pot sugera că aceste primate aveau o coloană vertebrală erectă, astfel că indivizii uneori mergeau doar pe două picoare. De asemenea, dinții săi mici par mai degrabă umani decât similari cu cei ai maimuțelor. O reconstrucție ulterioară a susținut aceste concluzii.

Însă, alți cercetători au argumentat că dovezile nu sunt suficiente pentru a cataloga Sahelanthropus drept un hominid biped, un strămoș direct al oamenilor.

Locul lui Sahelanthropus în arborele nostru genealogic, pus sub semnul întrebării

În aceeași perioadă și în același loc în care a fost descoperit craniul, deșertul Djurab din Ciad, un femur stâng parțial a fost recuperat. Osul a dispărut după ce un alt cercetător a început să îl analizeze în 2004, obținându-l aparent din întâmplare.

Aude Bergeret-Medina și supraveghetorul său, Roberto Macchiarelli de la Universitatea Poitiers din Franța, au continuat în cele din urmă analiza bazându-se pe măsurători și fotografii. Cei doi tocmai și-au publicat rezultatele, care pun sub semnul întrebării locul lui Sahelanthropus în arborele nostru genealogic.

„Pornind de la analizele noastre, femurul nu are trăsături corespunzătoare cu deplasarea bipedă. Astfel, dacă există dovezi convingătoare care să arate că S. tchadensis este un hominian, atunci deplasarea bipedă nu mai poate fi considerată o condiție pentru includerea în grupul hominienilor”, au scris cercetătorii.

Păreri împărțite despre femurul descoperit de cercetători

Un alt studiu care încă așteaptă să fie publicat aparține unuia dintre autorii studiilor originale privind Sahelanthropus și contrazice aceste concluzii, susținând că femurul are o margine superioară care susține deplasarea bipedă. Între timp, un alt paleontolog, Martin Pickford de la Muzeul Național al Istoriei Naturale din Franța, se întreabă dacă femurul chiar aparține lui „Toumai” sau cel puțin unui alt Sahelanthropus.

Totuși, mulți oameni de știință sunt de acord cu cercetările lui Macchiarelli.

„Am văzut imaginile în urmă cu 10 sau 12 ani și a fost clar că este mai similar cu cel al unei maimuțe decât cu un craniul al unui hominian”, a spus Madelaine Böhme, paleontolog la Universitatea Tübinge, care nu a fost implicat în aceste studii.

Provocări importante care încă nu au fost rezolvate

Analizele diferențelor moleculare din ADN-ul nostru sugerează că oamenii s-au despărțit de cimpanzei și bonobo (ruda noastră cea mai apropiată care încă trăiește) în urmă cu 6 sau 8 milioane de ani. Singura fosilă cunoscută din perioada aceea a unui hominian este de la un Orrorin tugenensis, potrivit Science Alert.

Cercetătorii mai subliniază că alții au sugerat că dinții mici descoperiți în studiul original ar putea să indice doar că era vorba despre o femelă. Însă, echipa este de acord că întrebări fascinante încă rămân fără răspuns, în special privind modul în care definim ce anume face primatele umane, citând un studiu din 2017 în concluzia lor.

„Locul exact din Africa și condițiile în care a început demarcarea dintre maimuțe și oameni, precum și momentul, modul și motivul pentru care limita dintre maimuțe și oameni a fost stabilită fără cale întoarcere, sunt provocări importante care încă nu au fost rezolvate”, au scris oamenii de știință.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Craniul unei „rude” a oamenilor, vechi de două milioane de ani, dezvăluie noi detalii despre evoluția noastră

Modul neașteptat în care a fost descoperit craniul unui bărbat

Descoperirea unui craniu vechi de 3,8 milioane de ani poate schimba complet istoria evoluţiei omului

Craniul distrus al unui copil ar putea fi cea mai veche fosilă de pe Pământ a lui Homo erectus, strămoşul direct al oamenilor