O sonată scrisă de Mozart produce un efect calmant pentru creierul epilepticilor. Iată de ce

O sonată scrisă de celebrul compozitor Wolfgang Amadeus Mozart, care pare să calmeze creierul epileptic, ar putea să-și capete puterile terapeutice de la melodiile care creează un sentiment de surpriză, arată un nou studiu.

Cercetările, desfășurate pe 16 pacienți internați cu epilepsie care nu au reacționat la medicamente, ridică speranțe că muzica ar putea fi folosită pentru noi tratamente non-invazive.

• Frica de abandon: rădăcini, manifestări și drumul spre vindecare
• Bullying între adulți: cum îl recunoști și ce poți face? Deși mai greu de recunoscut, efectele…

„Visul nostru absolut este să definim un gen muzical anti-epileptic și să folosim muzica pentru a îmbunătăți viețile a celor care suferă de epilepsie”, a spus Robert Quon de la Colegiul Dartmouth, unul dintre autorii studiului publicat în jurnalul Scientific Reports.

Un sentiment de anticipare, urmat de un răspuns emoțional pozitiv

Sonata pentru două piane în Re major de Mozart (sonata K448) este cunoscută pentru efectele sale asupra cogniției și activității creierului, însă cercetătorii tot încearcă să înțeleagă de ce.

În cadrul noului studiu, oamenii de știință au echipat pacienții cu implanturi cerebrale și senzori pentru a monitoriza evenimentele de scurtă durată și foarte periculoase suferite de epileptici între convulsii. Aceștia au descoperit că evenimentele (IED) au scăzut după 30 de secunde de ascultare a sonatei lui Mozart, efecte semnificative fiind observate în regiunile creierului asociate cu emoția.

Atunci când au comparat răspunsul cu structura piesei muzicale, oamenii de știință au descoperit că efectele s-au intensificat în timpul tranzițiilor între frazele muzicale mai lungi, cele care durau 10 secunde sau mai mult.

Quon a spus că descoperirile sugerează că frazele mai lungi creează un sentiment de anticipare, iar apoi oferă un răspuns într-un mod neașteptat prin „crearea unui răspuns emoțional pozitiv”.

Așa-numitul „efect Mozart”, un subiect intens cercetat încă din 1993

Așa-numitul „efect Mozart” este un subiect intens cercetat încă din 1993, atunci când oamenii de știință au susținut că oamenii care ascultau sonata K448 timp de 10 minute au prezentat abilități de raționament spațial îmbunătățite.

Cercetările ulterioare au testat efectele sonatei K448 asupra unei varietăți de funcții și tulburări cerebrale, inclusiv epilepsia.

Însă, autorii noului studiu au precizat că acesta este primul care dezvoltă și analizează observațiile în funcție de structura sonatei, despre care au spus că a fost „organizată cu teme melodice contrastante, fiecare având propria armonie la bază”.

Wagner nu a produs niciun efect de calmare

Ca și în cazul studiilor anterioare, pacienții nu au prezentat schimbări ale activității creierului atunci când au fost expuși la alți stimuli auditive sau piese muzicale diferite, chiar și acele din genul lor muzical preferat, scrie Science Alert.

Pacienții din cadrul studiului au ascultat timp de 90 de secunde o lucrare a lui Wagner, caracterizată prin armonii schimbătoare dar nu și „o melodie identificabilă”. Wagner nu a produs niciun efect de calmare.

Studiul mai subliniază că mai multe cercetări sunt necesare pentru a înțelege pe deplin componentele terapeutice ale sonatei K448 a lui Mozart.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Muzica lui Mozart ar putea reduce efectele epilepsiei

ADHD la adulți, asociată cu un număr șocant de boli printre care epilepsie, obezitate și demență

Un viticultor din Piemont doreşte să obţină o cultură record de viţă de vie, difuzând muzică de Mozart

Oamenii care au joburi stimulante din punct de vedere mintal prezintă un risc mai scăzut de demență