Home » Știință » Astronomii analizează coliziunile dintre asteroizi pentru a înțelege cum s-au format planetele

Astronomii analizează coliziunile dintre asteroizi pentru a înțelege cum s-au format planetele

Astronomii analizează coliziunile dintre asteroizi pentru a înțelege cum s-au format planetele
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 28.02.2022

Un nou mod de a data coliziunile dintre asteroizi și corpurile planetare, de-a lungul istoriei sistemului nostru solar, ar putea ajuta oamenii de știință să reconstituie modul în care s-au născut planetele.

O echipă de cercetători, condusă de Universitatea din Cambridge, a combinat datarea și analiza microscopică a meteoritului Chelyabinsk, care a căzut pe Pământ în 2013, pentru a obține date mai precise cu privire la calendarul evenimentelor din sistemul nostru solar.

Studiul lor, publicat în Communications Earth & Environment, a analizat modul în care mineralele din meteorit au fost deteriorate de diferite impacturi de-a lungul timpului, ceea ce înseamnă că au putut identifica cele mai mari și cele mai vechi evenimente care ar fi putut fi implicate în formarea planetei.

Datarea meteoritului a indicat două etape de impact

La începutul istoriei Sistemului Solar, planetele, inclusiv Pământul, s-au format din coliziuni masive între asteroizi și corpuri chiar mai mari, numite protoplanete.

Noua cercetare a înregistrat modul în care mineralele de fosfat din interiorul meteoritului Chelyabinsk au fost sfărâmate în diferite grade pentru a reconstitui istoria coliziunii.

Datarea anterioară a acestui meteorit a dezvăluit două vârste de impact, una mai veche, o coliziune de aproximativ 4,5 miliarde de ani și o alta care a avut loc în ultimii 50 de milioane de ani.

Cum a ajuns meteoritul pe Pământ?

Cu toate acestea, vârstele nu sunt atât de clare. La fel ca un tablou care se decolorează în timp, coliziunile succesive pot întuneca o imagine cândva clară, ceea ce duce la incertitudine în rândul comunității științifice cu privire la vârsta și chiar la numărul de ciocniri înregistrate, scrie Phys.

Noul studiu a analizat coliziunile înregistrate de meteoritul Chelyabinsk, făcând legătura între noile vârste ale meteoritului și dovezile microscopice ale încălzirii induse de coliziuni, observate în interiorul structurilor cristaline ale acestuia. Aceste indicii microscopice se acumulează în minerale la fiecare impact succesiv, ceea ce înseamnă că ciocnirile pot fi distinse, ordonate în timp și datate.

Descoperirile lor arată că mineralele care conțin amprenta celei mai vechi coliziuni au fost fie sfărâmate în multe cristale mai mici la temperaturi ridicate, fie puternic deformate la presiuni ridicate.

„Asteroizii indică o reorganizare a Sistemului Solar”

Echipa a descris, de asemenea, câteva granule minerale din meteorit care au fost fracturate de un impact mai mic, la presiuni și temperaturi mai scăzute, și care înregistrează o vârstă mult mai recentă, de mai puțin de 50 de milioane de ani. Aceștia sugerează că acest impact a desprins probabil meteoritul Chelyabinsk de pe asteroidul său gazdă și l-a trimis în viteză spre Pământ.

Luate împreună, aceste date susțin o istorie a coliziunii în două etape, iar oamenii de știință sunt deosebit de interesați de data impactului de acum 4,5 miliarde de ani, deoarece acesta este momentul în care credem că sistemul Pământ-Lună a luat naștere, probabil ca urmare a coliziunii a două corpuri planetare.

Datele nou obținute susțin datele anterioare, conform cărora mulți asteroizi au suferit coliziuni puternice cu 4,48 și 4,44 miliarde de ani în urmă. „Faptul că toți acești asteroizi înregistrează o topire intensă în această perioadă ar putea indica o reorganizare a Sistemului Solar, fie ca urmare a formării Pământului și a Lunii, fie poate a mișcărilor orbitale ale planetelor”, au concluzionat cercetătorii.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Un ciobănesc german aproape că a fost omorât de un meteorit care s-a prăbușit prin cușca sa

O „hartă a comorilor” indică locul în care se ascund meteoriții din Antarctica

Un meteorit de pe Marte conține molecule organice, însă acestea nu sunt dovezi ale vieții

O piatră descoperită pe un câmp s-a dovedit a fi un meteorit extrem de rar, vechi de 4,6 miliarde de ani

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record