Sateliții au observat un nor bizar care a atras atenția oamenilor de știință. De ce este fenomenul special?

Un nor „ciudat”, așa cum îl numește NASA, a fost descoperit deasupra Mării Caspice. Norul oferă un studiu de caz interesant despre modul în care sateliții pot detecta astfel de fenomene în atmosfera Pământului.

Oamenii de știință au folosit satelitul Terra al NASA pentru a urmări norul în timp ce acesta se deplasa spre uscat și apoi se disipa, pentru a afla mai multe despre modul în care se formează micile formațiuni ca acesta.

• Ce este ura și de ce apare?
• De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea

Norii stratocumulus tind să se aglomereze la altitudini mici în atmosferă. Acesta a fost observat la aproximativ 1.500 de metri deasupra suprafeței Pământului. Totuși, ceea ce l-a făcut să iasă cu adevărat în evidență în noile imagini capturate de Moderate Resolution Imaging Spectroradiometer (MODIS) de pe Terra a fost granița dură a norului.

„Marginile ascuțite se formează adesea atunci când aerul uscat și cald care vine de pe uscat se ciocnește cu aerul umed și mai rece de deasupra oceanului, iar norul se formează la această limită”, a declarat Bastiaan van Diedenhoven, om de știință în domeniul atmosferei la SRON Netherlands Institute for Space Research, într-o declarație NASA.

Un nor neobișnuit pentru Europa de Est

Este neobișnuit să vezi acest tip de nor în Europa de Est, spre deosebire de o zonă oceanică, deși apariția sa ar putea fi explicată prin faptul că Marea Caspică este cea mai mare masă de apă interioară din lume. Marea este înconjurată de țări precum Kazahstan, Iran, Turkmenistan, Georgia și Azerbaidjan.

„Acesta se întâlnește adesea în largul coastei de vest a Africii, dar la scări mult mai mari”, a adăugat van Diedenhoven. El a sugerat că norul ar fi putut să se formeze atunci când aerul mai cald și mai uscat care ar fi putut veni din Balcani a lovit aerul mai rece și mai umed de deasupra Mării Caspice.

Norul a început să se disipeze în orele de după ce a fost capturat la sfârșitul dimineții deasupra Mării Caspice. După-amiaza, acesta s-a deplasat spre nord-vest, deasupra mării, până pe coasta Rusiei, în apropiere de Makhachkala, la poalele Munților Caucaz. În cele din urmă, norul s-a disipat complet pe măsură ce se deplasa pe uscat.

Norul s-a disipat complet pe măsură ce se deplasa pe uscat

Terra este o misiune de observare a Pământului cu o durată de viață extrem de lungă, fiind lansată în decembrie 1999 și continuând să funcționeze în condiții bune în timp ce se apropie de împlinirea unui sfert de secol în spațiu.

Avantajul misiunilor de lungă durată precum Terra este că permit cercetătorilor să urmărească schimbările din mediul terestru folosind aceiași senzori, permițând o coerență a măsurătorilor. Acestea fiind spuse, NASA și Administrația Națională Oceanică Atmosferică (NOAA) trimit noi sateliți în aer pentru a capta diferite tipuri de măsurători.

La începutul anului, Katherine Calvin, responsabilă pentru știința Pământului la NASA, a declarat că agenția lucrează la un plan mai cuprinzător pentru a-și reîmprospăta flota de sateliți mai vechi, precum Terra. Alte exemple de misiuni operaționale mai vechi sunt Aqua (lansat în 2002) și Aura (2004), scrie Space.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cercetătorii au perfecționat levitația obiectelor cu ajutorul undelor sonore

Luna lui Pluto are un pol nordic roșiatic și misterios, iar cercetătorii ar fi aflat, în sfârșit, de ce

Un tip complet nou de substanțe chimice extrem de reactive a fost descoperit în atmosferă

Proiectul Ouija al DARPA va studia semnalele radio din atmosfera Pământului