Home » Natură » Cum ar putea praful din deșert, ajuns în atmosfera Pământului, să distrugă stratul de ozon

Cum ar putea praful din deșert, ajuns în atmosfera Pământului, să distrugă stratul de ozon

Cum ar putea praful din deșert, ajuns în atmosfera Pământului, să distrugă stratul de ozon
Deșertul Atacama, fotografiat din avion. Credit foto: Sam Hall
Publicat: 03.01.2022

Atunci când vântul duce praful fin al deșertului în atmosferă, iodul din acel praf poate declanșa reacții chimice care distrug o parte din poluarea aerului, însă poate și face ca gazele cu efect de seră să persiste mai mult timp.

Descoperirea, publicată în jurnalul Science Advances, ar putea forța cercetătorii să reanalizeze modul în care particulele de la sol pot afecta chimia din atmosfera Pământului, potrivit EurekAlert.

„Iodul, aceeași substanță chimică adăugată drept nutrient la sarea de masă, consumă ozonul în aerul prăfuit de la mari înălțimi în atmosferă”, a spus Rainer Volkamer, cercetător CIRES și profesor de chimie la Universitatea din Colorado Boulder (CU Boulder).

Volkamer a coordonat echipa care a efectuat măsurători atmosferice deasupra Oceanului Pacific de Est în urmă cu mai mulți ani. Noua descoperire, a spus acesta, are implicații pentru calitatea aerului și climă. Chimia iodului poate face ca gazele cu efect de seră să persiste mai mult timp și ar trebui să ne facă să reevaluăm schemele de geoinginerie care implică praful.

„Există surse și procese chimice la sol despre care nu știam”

„Înțelegerea noastră a ciclului iodului este incompletă. Există surse și procese chimice la sol despre care nu știam, dar pe care acum trebuie să le luăm în considerare”, a adăugat Volkamer.

Deșertul Atacama din Chile. Sursa foto: Shutterstock

Cercetătorii atmosferici au fost mereu interesați de faptul că straturile de aer prăfuit sunt adesea la mici înălțimi în stratul poluant de ozon, care, atunci când sunt concentrate, pot afecta plămânii oamenilor și chiar recoltele. Savanții bănuiau că un anumit tip de chimie între praf și suprafață consuma ozonul, însă nimeni nu a putut arăta ce se întâmpla în experimentele de laborator. Alții au făcut speculații, însă au existat mereu incertitudini, a spus Volkamer. Prin comparație, experimentele de laborator au arătat că o formă gazoasă a iodului poate consuma ozonul, însă au existat doar indicii a unei legături între praf și iod.

TORERO (Tropical Ocean Troposphere Exchange of Reactive Halogens and Oxygenated Hydrocarbons, o campanie de cercetare finanțată de Fundația Științifică Națională din SUA) a surprins praful, iodul și ozonul, într-un final, într-o singură imagine, iar apoi a fost clar faptul că, acolo unde praful deșertului conține niveluri semnificative de iod, precum praful din deșertul Atacama din Chile, iodul a fost rapid transformat într-o formă gazoasă și ozonul a ajunge la niveluri foarte scăzute. Însă, cum s-a format acel iod bazat pe praf? „Mecanismul este încă necunoscut. Vom afla în viitor”, a spus Volkamer.

„Ar fi bine să evităm adăugarea de iod antropogenic în stratosferă!”

Cercetările sunt foarte importante pentru toți cei interesați de viitorul atmosferei. Reacțiile iodului în atmosferă sunt cunoscute pentru rolul pe care îl joacă în reducerea nivelurilor de hidroxid, spre exemplu, care pot crește durata de viață a metanului și altor gaze cu efect de seră. Mai important este că numeroase idei de geoinginerie implică injectarea particulelor de praf în atmosfera Pământului astfel încât să reflecte radiația solară. Acolo, în stratosferă, ozonul nu este un poluant. În schimb, ozonul formează un „strat critic de ozon” care ajută la protejarea planetei noastre de radiații.

Dacă iodul din praf ar fi transformat chimic într-o formă ce elimină ozonul din stratosferă, a spus Volkamer, „asta nu ar fi bine, pentru că ar putea încetini refacerea stratului de ozon”. „Ar fi bine să evităm adăugarea de iod antropogenic în stratosferă!”, a adăugat cercetătorul.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ce este stratul de ozon și cât de important este pentru noi?

Gheața din Antarctica dezvăluie impactul uman asupra atmosferei cu mult înainte de Revoluția Industrială

O ciupercă ar putea fi vinovată pentru lipsa amoniacului din atmosfera planetelor Uranus și Neptun

Impact uriaș pe Jupiter. Ceva a explodat în atmosferă, iar momentul a fost surprins de astronomi amatori

Ioana Scholler
Ioana Scholler
Ioana s-a alăturat echipei DESCOPERĂ.ro în 2020, fiind atrasă de subiecte ce țin de știință, istorie și natură. Ioana și-a finalizat studiile de licență în Manchester, Marea Britanie, acolo unde a studiat Jurnalism Multimedia, și studiile de masterat în Media, Comunicare Publică și ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Iți recomandăm
Cele mai noi articole
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării