Satelitul chinez ASO-S a fost lansat pentru a studia Soarele și vremea spațială

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

S-a lucrat la satelitul chinez ASO-S (Advanced Space-based Solar Observatory), numit și Kuafu-1, încă din 2011.

Satelitul chinez ASO-S a fost lansat pentru a studia Soarele și pentru a îmbunătăți predicțiile meteo spațiale.

Satelitul a fost lansat pe o rachetă Long March 2D în ziua de duminică, 9 octombrie, la ora 02:43 (ora României), de la Jiuquan Satellite Launch Center, Mongolia Interioară.

Satelitul chinez ASO-S a primit un nume inspirat din mitologie

Sonda spațială ASO-S, poreclită Kuafu-1, după un gigant din mitologia chineză care a urmărit soarele, a fost plasată cu succes pe orbita sa țintă, o cale sincronă cu Soarele aflată la aproximativ 720 de kilometri deasupra Pământului, potrivit Space.com.

Misiunea ASO-S a fost propusă pentru prima dată de comunitatea chineză de heliofizică în 2011, potrivit Academiei Chineze de Științe (CAS). Sonda de 888 de kilograme va folosi trei instrumente pentru a studia câmpul magnetic al Soarelui, erupțiile solare și ejecțiile de masă coronală (CME), explozii uriașe de plasmă supraîncălzită care se îndepărtează de soare la viteze de milioane de kilometri pe oră.

Erupțiile solare sunt adesea asociate cu CME și ambele ne pot afecta aici pe Pământ. CME-urile puternice, de exemplu, pot genera furtuni geomagnetice care pot perturba rețelele electrice, comunicațiile radio și navigația GPS. (Ca efect secundar, CME-urile pot de asemenea supraalimenta aurorele.)

Misiunea va dura cel puțin 4 ani

ASO-S își propune să efectueze observații simultane ale erupțiilor și CME-urilor „pentru a înțelege conexiunile și mecanismele lor de formare”, au scris oficialii CAS într-o descriere a misiunii. Nava spațială va studia, de asemenea, modul în care energia este transportată prin diferite straturi ale atmosferei solare și modul în care evoluția erupțiilor și CME-urile sunt afectate de câmpul magnetic solar.

ASO-S este proiectat să funcționeze timp de cel puțin 4 ani și să genereze aproximativ 500 de GB de date zilnic. Aceste informații ar putea ajunge să aibă aplicații practice considerabile; CAS enumeră ca obiectiv țintă „observarea erupțiilor solare și a evoluției câmpului magnetic pentru a facilita prognoza vremii spațiale și pentru a proteja activele valoroase în spațiu”.

Vă recomandăm să citiți și:

Telescopul Webb a fotografiat o galaxie care conține cele mai vechi stele din Univers

Adevărul despre apa de pe Marte! Astronomii explică un fenomen uimitor

Originea vieții pe planetele similare Pământului, cât se poate de probabilă

Impactul DART cu asteroidul Dimorphos, surprins de un mic satelit italian. Ce s-a văzut?