Home » Știință » Modificările cerebrale în cazul autismului, mai profunde decât se știa până acum

Modificările cerebrale în cazul autismului, mai profunde decât se știa până acum

Modificările cerebrale în cazul autismului, mai profunde decât se știa până acum
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 28.11.2022

Modificările cerebrale în cazul autismului sunt mult mai profunde decât se știa până acum, potrivit unui studiu. Acestea apar în tot cortexul cerebral și nu doar în anumite zone despre care se crede că afectează comportamentul social și limbajul, potrivit unui nou studiu condus de University of California, Los Angeles (UCLA). Studiul îmbunătățește semnificativ înțelegerea oamenilor de știință cu privire la modul în care tulburarea de spectru autist (TSA) progresează la nivel molecular.

Studiul, publicat recent în revista Nature, reprezintă un efort cuprinzător de caracterizare a ASD, la nivel molecular. În timp ce afecțiunile neurologice precum Alzheimer sau Parkinson au patologii bine definite, autismul și alte tulburări psihice au prezentat în timp o caracterizare inexactă. Acest fapt a creat dificultăți în dezvoltarea unor tratamente mai eficiente.

Noul studiu identifică schimbările la nivelul creierului în aproape toate cele 11 regiuni corticale analizate, indiferent dacă acestea sunt regiuni de asociere critice – cele implicate în funcții precum raționamentul, limbajul, cogniția socială și flexibilitatea mintală – sau regiunile senzoriale primare, potrivit Science Daily.

Analizarea profundă a creierului în cazul autismului

Dr. Daniel Geschwind, profesor de genetică umană, neurologie și psihiatrie la UCLA și autorul al studiului, a explicat că cercetătorii au reușit să analizeze în detaliu creierul persoanelor cu autism, după o serie de eforturi efectuate de peste zece ani.

„Acest studiu reprezintă punctul culminant a mai bine de un deceniu de muncă a membrilor din laborator, care a fost necesar pentru a efectua o astfel de analiză cuprinzătoare a creierului autist. Suntem în sfârșit pe cale să căpătăm o imagine asupra stării creierului, la nivel molecular, a persoanelor diagnosticate cu autism. Acest lucru ne oferă o patologie moleculară care, la fel ca în cazul creierului afectat de boli precum Alzheimer, Parkinson și accident vascular cerebral, indică un punct de plecare pentru înțelegerea mecanismelor bolii, care va accelera dezvoltarea de terapii care să modifice boli”, a spus autorul studiului, dr. Daniel Geschwind, profesor de genetică umană, neurologie și psihiatrie la UCLA.

În urmă cu puțin peste un deceniu, Geschwind a condus primul demers de identificare a patologiei moleculare în cazul autismului, concentrându-se asupra a două regiuni ale creierului: lobul temporal și lobul frontal.

Pentru noul studiu, cercetătorii au examinat expresia genelor în 11 regiuni corticale prin secvențierea ARN-ului din fiecare dintre cei patru lobi corticali principali. Aceștia au comparat mostre de țesut cerebral obținute după deces de la 112 persoane cu TSA cu țesuturi cerebrale sănătoase.

Modificările ARN din creier, o cauză a apariției autismului

În urma studiului, cercetătorii au găsit dovezi puternice că riscul genetic pentru autism este îmbogățit într-un anumit modul neuronal care are o expresie mai scăzută în tot creierul. Asta indică ideea că modificările ARN din creier sunt probabil cauza TSA, mai degrabă decât un rezultat al tulburării.

Unul dintre următorii pași constă în posibilitatea cercetătorilor de a folosi abordările computerizate ca să dezvolte terapii bazate pe inversarea modificărilor expresiei genice pe care cercetătorii le-au descoperit în TSA, potrivit profesorului de genetică umană, neurologie și psihiatrie la UCLA, dr. Daniel Geschwind.

Noul studiu a fost publicat în jurnalul Nature.

Vă mai recomandăm și:

Medicamentele anti-diareice pot ajuta la tratarea simptomelor de bază ale autismului

Un studiu a arătat ce similarități există între persoanele cu autism și cele non-autiste

Creierul prezice cum se simt lucrurile prin intermediul auzului, au descoperit cercetătorii

Creierul femeilor suferă mai multe modificări după menopauză, arată un studiu

Claudia Cociug
Claudia Cociug
Claudia Cociug, absolventă a Facultății de Litere, specializarea Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a făcut parte din echipa DESCOPERĂ.ro din noiembrie 2022 și până în iunie 2023. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Animalele ar fi evoluat cu 200 de milioane de ani mai devreme decât credeam, indică noi fosile
Animalele ar fi evoluat cu 200 de milioane de ani mai devreme decât credeam, indică noi fosile
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul
Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul
Ecranele ne fură prietenii, somnul și sportul. Care este concluzia desprinsă din 121 de studii?
Ecranele ne fură prietenii, somnul și sportul. Care este concluzia desprinsă din 121 de studii?
Cum ar putea fi salvați coralii de temperaturile extreme
Cum ar putea fi salvați coralii de temperaturile extreme
Un experiment cu copaci început în urmă cu peste 3 decenii încă oferă informații utile
Un experiment cu copaci început în urmă cu peste 3 decenii încă oferă informații utile
O țară are atât de puțini copii încât își închide școlile. Se întâmplă în Europa
O țară are atât de puțini copii încât își închide școlile. Se întâmplă în Europa
Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină
Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină
Mecanismul prin care celulele ombilicale pot opri cancerul
Mecanismul prin care celulele ombilicale pot opri cancerul
La ce să fii atent ca să nu confunzi depresia cu îmbătrânirea?
La ce să fii atent ca să nu confunzi depresia cu îmbătrânirea?
Astronomii raportează primele emisii radio localizate direct pe o exoplanetă. De ce nu provin de la extratereștri
Astronomii raportează primele emisii radio localizate direct pe o exoplanetă. De ce nu provin de la extratereștri
O nouă specie de pinguin a fost descrisă după mai bine de un secol
O nouă specie de pinguin a fost descrisă după mai bine de un secol
De ce unii japonezi rămân activi chiar și după 80 sau 90 de ani
De ce unii japonezi rămân activi chiar și după 80 sau 90 de ani
Cum arată testul de 30 de secunde care poate oferi indicii despre starea de sănătate
Cum arată testul de 30 de secunde care poate oferi indicii despre starea de sănătate
Astronomii au recreat „supa” primordială a Big Bangului și au descoperit un rezultat neașteptat
Astronomii au recreat „supa” primordială a Big Bangului și au descoperit un rezultat neașteptat
Care a fost prima limbă vorbită de oameni? Ce poate afla știința și unde încep speculațiile
Care a fost prima limbă vorbită de oameni? Ce poate afla știința și unde încep speculațiile
Cercetătorii au descoperit cum pot produce hidrogen ieftin din apă
Cercetătorii au descoperit cum pot produce hidrogen ieftin din apă