Creierul femeilor suferă mai multe modificări după menopauză, arată un studiu

După menopauză, femeile pot avea creșteri ale biomarkerului cerebral numit hiperintensitate a substanței albe, în comparație cu femeile aflate în premenopauză sau cu bărbații de aceeași vârstă.

Un studiu despre această descoperire a fost publicat pe 29 iunie în ediția online a Neurology.

• A fost făcută prima radiografie din lume cu un singur atom
• Substanțele toxice din microplastice pot fi absorbite prin piele, arată un studiu

Hiperintensitățile substanței albe sunt leziuni minuscule vizibile pe scanările cerebrale care devin mai frecvente odată cu vârsta sau cu hipertensiunea arterială necontrolată. Acești biomarkeri ai creierului au fost legați în unele studii de un risc crescut de accident vascular cerebral, Alzheimer și declin cognitiv.

Creierul femeilor se schimbă după menopauză

„Hiperintensitățile substanței albe cresc pe măsură ce creierul îmbătrânește și, deși a le avea nu înseamnă că o persoană va dezvolta demență sau va avea un accident vascular cerebral, valorile mai mari pot crește riscul”, a spus dr. Monique M. B. Breteler, autoare a studiului, de la Centrul German de Boli Neurodegenerative (DZNE), din Bonn, Germania, și membru al Academiei Americane de Neurologie.

„Studiul nostru a examinat ce rol poate avea menopauza asupra valorilor acestor biomarkeri ai creierului. Rezultatele noastre sugerează că hiperintensitățile substanței albe evoluează diferit pentru bărbați și femei, unde menopauza sau factorii care determină momentul în care începe menopauza, cum ar fi variațiile în procesul de îmbătrânire, sunt factori definitori”, spune ea.

Care sunt schimbările petrecute?

Studiul a implicat 3.410 persoane cu o vârstă medie de 54 de ani. Dintre acestea, 58% erau femei, iar dintre femei, 59% erau după menopauză. De asemenea, 35% dintre toți participanții aveau tensiune arterială mare, iar dintre aceștia, jumătate aveau hipertensiune arterială necontrolată, scrie Eurek Alert.

Toți participanții au avut parte de scanări RMN ale creierului. Cercetătorii s-au uitat la scanări și au calculat valoarea de hiperintensități ale materiei albe pentru fiecare participant. Volumul total mediu pentru acești biomarkeri ai creierului a fost de 0,5 mililitri (ml).

Volumul total mediu al creierului a fost de 1.180 ml pentru bărbați și 1.053 ml pentru femei. Volumul mediu total al substanței albe, zona creierului în care pot fi găsite hiperintensitățile substanței albe, a fost de 490 ml pentru bărbați și 430 ml pentru femei.

După ajustarea în funcție de vârstă și de factorii de risc vascular, cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul, cercetătorii au descoperit că femeile aflate după menopauză aveau mai mulți astfel de biomarkeri ai creierului în comparație cu bărbații de vârstă similară.

Terapia hormonală după menopauză nu protejează creierul

La persoanele de 45 de ani și peste, femeile aflate în postmenopauză au avut un volum mediu total de hiperintensități ale substanței albe de 0,94 ml, comparativ cu 0,72 ml la bărbați. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că creșterea biomarkerilor din creier a accelerat odată cu vârsta și într-un ritm mai rapid la femei decât la bărbați.

Femeile aflate în premenopauză și bărbații de vârstă similară nu au avut o diferență în cantitatea medie de hiperintensități ale substanței albe.

Cercetătorii au mai descoperit că femeile aflate în postmenopauză au avut mai multe hiperintensități ale substanței albe decât femeile de vârstă similară aflate în premenopauză. Într-un grup de participanți cu vârsta cuprinsă între 45 și 59 de ani, femeile aflate în postmenopauză au avut un volum total mediu de hiperintensități ale substanței albe de 0,51 ml, comparativ cu 0,33 ml pentru femeile aflate în premenopauză.

Nu a existat nicio diferență la femeile atât aflate în postmenopauză, cât și la cele aflate în premenopauză, care utilizează terapie hormonală. Breteler a spus că această descoperire sugerează că terapia hormonală după menopauză ar putea să nu aibă un efect protector asupra creierului.

Hipertensiunea arterială

Fără legătură cu starea de menopauză, femeile cu hipertensiune arterială necontrolată au avut cantități mai mari din acest biomarker cerebral în comparație cu bărbații.

„Se știe că hipertensiunea arterială, care afectează vasele mici de sânge din creier, poate duce la o creștere a hiperintensităților substanței albe”, a spus Breteler.

„Rezultatele studiului nostru nu numai că arată că este nevoie de mai multe cercetări pentru a investiga modul în care menopauza poate fi legată de sănătatea vasculară a creierului. Ele demonstrează, de asemenea, necesitatea de a lua în considerare diferite traiectorii de sănătate pentru bărbați și femei și în funcție de starea de menopauză”, a continuat cercetătoarea.

„Cercetarea noastră subliniază importanța medicinei specifice sexului și a terapiei mai atente pentru femeile în vârstă, în special pentru cele cu factori de risc vascular”, a mai spus ea.

O limitare a studiului a fost că cercetătorii nu știau vârsta exactă de debut a menopauzei sau dacă unii dintre participanți erau în perimenopauză.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii au identificat o proteină cheie pentru inhibarea multiplicării virusului gripal

Lumina albastră: știm că ne afectează ceasul intern, dar ce efecte are asupra pielii?

O nouă tulpină de „super-gonoree” a fost identificată la un austriac

Riscul de depresie și schizofrenie ar putea crește din cauza fumatului