Mărimea amigdalei cerebrale și riscul de autism la bebeluși. Ce spun studiile?

Cercetătorii au observat că o structură cheie a creierului pare să treacă printr-o creștere bruscă între 6 și 12 luni, la bebelușii care sunt predispuși să dezvolte autism.

Studiul a fost publicat în American Journal of Psychiatry, iar cercetătorii de la Universitatea Carolina de Nord din Chapel Hill au scanat creierele a peste 400 de copii, printre care și 58 de sugari, care prezentau o probabilitate crescută de autism, 212 sugari cu predispoziție, dar care nu au dezvoltat autism, 109 subiecți de control și 29 de sugari cu sindromul X fragil, o afecțiune genetică ce cauzează mai multe probleme de dezvoltare printre care și probleme de învățare și deficiențe cognitive.

• Planeta Uranus este mult mai caldă decât au crezut oamenii de știință
• O nouă terapie împotriva cancerului „deghizează” tumorile în carne de porc pentru a declanșa atacul imunitar

Cercetătorii au remarcat o creștere neobișnuită a amigdalei la copiii cu vârste cuprinse între 6 și 12 luni, care mai târziu aveau să dezvolte autism. Această mărire va continua până la vârsta de doi ani, vârstă la care comportamentul asociat autismului poate să fie observat, indică IFL Science.

Amigdala reprezintă un amalgam de celule care se găsesc adânc în centrul creierului și care este asociată cu procesarea comportamentului social, frica și răspunsurile emoționale. Cercetătorii cunoșteau de dinainte că amigdala este mărită la copiii cu autism, dar acesta este primul studiu care arată modul în care se petrece această creștere.

Creșterea dimensiunilor amigdalei la copiii cu autism

„Am mai descoperit că rata de creștere a amigdalei în primul an este asociată cu unele deficiențe ale copilului la vârsta de doi ani”, spune Mark Shen, unul dintre autorii studiului și profesor asistent de psihiatrie și neuroștiințe la UNC Chapel Hill, respectiv la Institutul din Carolina pentru Dizabilități în Dezvoltare. „Cu cât crește mai repede amigdala la sugari, cu atât mai mari sunt deficiențele sociale pe care le are copilul un an mai târziu”.

Întrebarea rămâne: care sunt cauzele pentru care amigdala se inflamează și conduce la dezvoltarea autismului? Cercetătorii sunt de părere că munca lor nu poată încă să răspundă la această întrebare, dar unele dintre celelalte lucrări ale lor pot oferi unele indicii.

Unul dintre studiile anterioare arăta că sugarii care aveau să dezvolte autism aveau probleme legate de stimulii vizuali in împrejurimi. Aceștia cre că problemele timpurii în procesarea informației vizuale și senzoriale pot pune prea multă presiune pe amigdală, forțându-i creșterea.

Care este momentul optim în care se poate interveni?

În momentul de față, cercetătorii speră că ultimele lor descoperiri pot ajuta unii oameni să ajungă la un diagnostic privind autismul mult mai devreme și să ofere potențiale noi modalități de a gestiona această afecțiune.

„Cercetările noastre sugerează că momentul optim pentru a începe intervenția și susținerea copilului care are cele mai mari probabilități de a dezvolta autism este poate în primul an de viață. Concentrarea pe intervenția pre-simptomatică poate fi legată de îmbunătățirea proceselor vizuale și senzoriale la bebeluși înainte ca simptomele sociale să apară”, a concluzionat Joseph Piven, un alt autor al studiului și profesor de  psihiatrie și pediatrie la Universitatea Carolina de Nord de la Chapel Hill.

Vă mai recomandăm și:

Creierul fetelor cu autism diferă de cel al băieților. Care este cauza?

Apneea din timpul somnului la femeile însărcinate poate cauza schimbări similare autismului la nou-născuți

Sindromul bebelușului scuturat. Cum se manifestă și cât de grav poate fi?

Cercetătorii au găsit microplastice în bebeluși. Copiii, mai expuși la microplastice decât adulții