Creierul prezice cum se simt lucrurile prin intermediul auzului, au descoperit cercetătorii

Cercetătorii de la Universitatea din East Anglia au făcut o descoperire importantă despre modul în care creierul nostru procesează ceea ce atingem și ceea ce auzim.

Un nou studiu arată cum diferitele sisteme senzoriale ale creierului sunt toate strâns interconectate, având regiuni care răspund la atingere implicate și atunci când auzim sunete specifice asociate cu atingerea obiectelor.

• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
• Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente

Ei au descoperit că aceste zone ale creierului pot diferenția ceea ce auzim, de exemplu, o minge care sare în comparație cu sunetul folosirii unei tastaturi.

Se speră că înțelegerea acestei arii cheie a funcționării creierului poate ajuta în viitor persoanele care sunt neurodiverse sau cu afecțiuni precum schizofrenie sau anxietate. Și ar putea duce la evoluții în calculul inspirat de creier și AI.

Ceea ce auzim prezice ceea ce vom simți

Dr. Fraser Smith, de la Școala de Psihologie a UEA, spune că „știm că atunci când auzim un sunet familiar, cum ar fi o minge care sare, acest lucru ne face să ne așteptăm să vedem un anumit obiect. Dar ceea ce am descoperit este că de asemenea, acel sunet face creierul să reprezinte ceea ce ar putea simți când atingem și interacționăm cu acel obiect”.

„Aceste așteptări pot ajuta creierul să proceseze mai eficient informațiile senzoriale”, spune cercetătorul.

Echipa de cercetare a folosit un scaner RMN pentru a colecta date imagistice ale creierului, în timp ce 10 participanți au ascultat sunetele generate de interacțiunea cu obiecte, cum ar fi o minge care sare, bătutul la o ușă, mototolirea hârtiei sau scrisul la tastatură, notează Medical Xpress.

Creierul nostru este mult mai interconectat decât se credea

Folosind o tehnică specială de imagistică numită RMN funcțional (RMNf), aceștia au măsurat activitatea creierului în tot creierul.

Ei au folosit tehnici sofisticate de analiză cu învățare automată pentru a testa dacă activitatea generată în cele mai timpurii zone de atingere ale creierului (cortexul somatosenzorial primar) poate distinge sunetele generate de diferite tipuri de interacțiune cu obiectele.

Ei au efectuat, de asemenea, o analiză similară pentru sunetele de control, similare cu cele utilizate în testele auditive, pentru a exclude faptul că orice sunet poate fi discriminat în această regiune a creierului.

Cercetătorul dr. Kerri Bailey spune că „cercetările lor arată că părți ale creierului nostru, despre care se credea că răspund doar atunci când atingem obiecte, sunt implicate și atunci când ascultăm sunete specifice asociate cu atingerea obiectelor”.

„Acest lucru susține ideea că un rol cheie al acestor zone ale creierului este de a prezice ceea ce am putea experimenta în continuare, din orice flux senzorial este disponibil în prezent”, spune ea.

Studiul ar putea fi util în domeniul sănătății mintale

Dr. Smith a adăugat că „descoperirile lor provoacă modul în care oamenii de știință înțeleg în mod tradițional funcționarea zonelor senzoriale ale creierului și demonstrează că diferitele sisteme senzoriale ale creierului sunt de fapt toate foarte interconectate”.

„Presupunerea noastră este că ceea ce auzim oferă predicții pentru a ne ajuta viitoarea interacțiune cu obiectele, în conformitate cu o teorie cheie a funcției creierului numită Procesare predictivă”, explică el.

„Înțelegerea acestui mecanism cheie al funcției creierului poate oferi perspective convingătoare asupra afecțiunilor de sănătate mintală, cum ar fi schizofrenia, autismul sau anxietatea și, în plus, poate duce la evoluții în calculul inspirat de creier și AI”, a adăugat el.

Cercetarea va apărea în revista Cerebral Cortex.

Vă recomandăm să citiți și:

Femeile epileptice, mai predispuse la anxietate și depresie în timpul sarcinii

De ce apare somnolența atunci când suntem afectați de căldură?

Testele muzicale pot identifica deteriorarea psihică la bătrânețe

De ce renunță tot mai mulți americani la somnifere?