Cât de similar este creierul nostru cu cel al rudelor noastre primitive?

Mulți indivizi sunt de părere că, de fapt, creierul, este ceea ce ne face, îndeosebi, oameni, dar există ceva mai mult de atât? Forma creierului, precum și formele părților sale componente, pot fi, de asemenea, elemente foarte importante în determinarea evoluției creierului uman.

Rezultatele unui studiu publicat recent în Nature Ecology and Evolution arată că modul în care diferite părți ale creierului uman au evoluat ne separă de rudele noastre primate. Într-un anumit sens, creierii noștri nu se maturizează niciodată. Împărtășim acest „sindrom Peter Pan” cu doar o altă primată, anume Omul de Neanderthal.

• Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
• Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?

Creierii mamiferelor au patru regiuni distincte (sau lobi), fiecare cu funcții particulare. Lobul frontal este asociat cu raționamentul și gândirea abstractă, lobul temporal cu păstrarea memoriei, lobul occipital cu vederea, iar lobul parietal ajută la integrarea stimulilor senzoriali, conform Interesting Engineering.

Evoluția creierului lui Homo Sapiens împarte caracteristici cu creierul neanderthalienilor

Cercetătorii au investigat dacă lobii creierului au evoluat independent unul de celălalt sau dacă schimbarea evolutivă în oricare dintre lobi pare să fie în mod necesar legată de schimbările din ceilalți lobi, adică dacă evoluția lobilor este „integrată”.

Ca să afle în ce sens este diferit creierul uman de creierul primatelor, cercetătorii au analizat modelele 3D ale creierilor a sute de primate în viață, dar și fosile de la maimuțe, oameni și și de la neanderthalieni). Asta a permis o cartografiere a evoluției creierilor umani de-a lungul timpului.

Urmărind schimbările apărute în timp la zeci de specii de primate, cercetătorii au constat că oamenii prezintă niveluri mai ridicate ale integrării creierului. Aceștia au ajuns, totodată, la concluzia că nu suntem unici. Integrarea între lobul parietal și lobul frontal a fost destul de asemănătoare și la neanderthalieni.

Creierul uman continuă să se dezvolte la vârsta adultă, lucru imposibil pentru maimuțe

Observarea schimbărilor de formă prin creștere la cimpanzei, integrarea dintre lobii creierului este comparabilă cu cea a oamenilor până la vârsta adolescenței. În acest punct, integrarea dispare rapid la maimuțe, dar continuă la oameni în timpul vârstei adulte.

Rezultatele sugerează că, ceea ce îi distinge pe oameni de alte primate nu se rezumă doar la mărimea creierului. Evoluția diferitelor părți ale creierului este mult mai profund integrată și, spre deosebire de alte primate în viață, oamenii păstrează această tendință în timpul vieții adulte.

De asemenea, cercetătorii cred că este destul de clar că neanderthalienii, caracterizați ca niște „brute plicticoase”, au fost ființe adaptabile, capabile și sofisticate.

Rezultatele estompează și mai mult orice linie de demarcație între noi și ei. Acestea fiind spuse, mulți rămân convinși că o calitate intelectuală superioară înnăscută i-a oferit lui Homo Sapiens un avantaj competitiv, permițându-i să îi împingă pe verii noștri „inferiori” spre dispariție.

Vă mai recomandăm și: 

Tulburările cerebrale genetice ar putea fi „moștenite” chiar de la neanderthalieni

Cercetătorii au descoperit gena căreia îi datorăm creierul nostru mare

Abilitatea creierului de a percepe spațiul, asemănătoare expansiunii Universului

Creierul uman este atât de moale, încât se prăbușește sub propria greutate