Alimente, sol și apă: Cum s-ar transforma Pământul dacă dispar insectele?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Numărul de specii de insecte aflate în pericol de dispariție a ajuns la două milioane de două ori mai mult decât se credea, arată un studiu recent, care punctează, de asemenea, că pierderea acestor creaturi minuscule ar avea implicații uriașe pentru viața pe Pământ.

Dacă tăiați un măr în două, pulpa albă dezvăluie o grămadă de sâmburi negri dispuși în formă de stea – practic, se arată o mică constelație de semințe ascunse în bolul de fructe. În apelași timp, ni se dezvăluie un univers interconectat al polenizării și al abundenței naturii.

• A fost descoperit un nou melc de mare mic și colorat
• Test de cultură generală. De ce unele flori se închid noaptea?

Atunci când florile de măr sunt polenizate, semințele pompează hormoni care îi „spun” plantei să producă vitaminele, mineralele și rata de creștere potrivite.

Ce ne învață mărul despre polenizare?

Ele ajută la formularea acelor elemente „crocante” a fructului, a mărimii și a formei. Dacă pierdem, însă, polenizatorii, acest sistem fragil se dezechilibrează: dacă doar trei sau patru dintre semințe sunt polenizate, mărul nostru poate crește dezechilibrat, valoarea nutritivă ar putea scădea, la fel ca și durata de valabilitate a fructului, fiind înnegrit și încrețit înainte de vreme.

Totuși, un nou raport avertizează că două milioane de specii sunt în pericol de dispariție, adică de două ori mai multe decât în estimările anterioare ale ONU, notează The Guardian. Această creștere a valorii a apărut din cauza unor date mai bune despre populațiile de insecte, care au fost mai puțin cunoscute decât alte grupuri.

Adesea, insectele – speciile de care tindem să ne pese cel mai puțin – sunt cele care furnizează cele mai mari servicii pentru oameni: polenizarea culturilor, contribuția la asigurarea unor soluri sănătoase și controlul dăunătorilor.

În pofida incertitudinilor persistente cu privire la nevertebrate, pierderea alarmantă a faunei sălbatice la nivel mondial este bine documentată. În ultimii 50 de ani, populațiile de faună sălbatică au scăzut în medie cu 70%, iar pierderea lor afectează deja modul în care funcționează și se mențin societățile umane.

Trei sferturi din culturile alimentare, bazate pe polenizare

Cel mai recent studiu estimează că 24% dintre nevertebrate sunt în pericol de dispariție, iar acestea sunt cele care asigură cea mai mare parte a polenizării. Culturile care ne furnizează majoritatea vitaminelor și mineralelor, (cum ar fi fructele, legumele și nucile depind de polenizatori și de organismele din sol care îl mențin fertil. Se estimează că 75% din culturile alimentare depind într-o anumită măsură de polenizatori, iar 95% din alimente provin direct sau indirect din sol.

„Dacă polenizarea scade, producția va scădea. Dar nu numai randamentul sau tonajul va fi mai mic, ci și calitatea produselor va scădea… căpșunile vor fi deformate și nu vor mai fi atât de pline de zahăr. Noi numim acest lucru deficit de polenizare”, explică profesorul Simon Potts, de la Universitatea Reading.

O analiză a bazelor de date științifice din 48 de țări, care a analizat 48 de culturi diferite, a constatat că fructele polenizate de animale și de insecte au avut, în medie, o calitate cu 23% mai bună decât cele care nu au fost polenizate de animale, îmbunătățind în special forma, dimensiunea și durata de depozitare a fructelor și legumelor.

Cultivarea de fructe cu durată de viață scurtă și cu aspect ciudat poate risipa de alimente, iar impactul se va resimți pe tot parcursul lanțului de producție, avertizează cercetătorii.

Cum este afectat sistemul alimentar global?

În primul rând, este afectată economia lumii. Polenizarea insectelor contribuie cu peste 600 de milioane de lire sterline pe an la economia britanică.

„Biodiversitatea ar trebui să fie privită ca un aport legitim în agricultură. Fermierii gestionează apa, gestionează îngrășămintele și pesticidele, gestionează semințele pe care le punem în pământ, dar foarte puțini gestionează biodiversitatea ca un input”, mai spune profesorul Simon Potts.

La nivel mondial, între 3% și 5% din producția de legume, fructe și nuci se pierde din cauza polenizării inadecvate,

Polenizatorii  au rol și în curățarea apelor

Polenizatorii contribuie la asigurarea apei curate și a salubrității, deoarece ecosistemele vegetale sănătoase mențin  curate cursurile de apă. Mangrovele, care beneficiază de polenizarea animalelor, filtrează poluanții, absorb scurgerile și încurajează sedimentarea – toate acestea contribuind la îmbunătățirea calității apei. Totuși, de la sfârșitul anilor 1990, acoperirea globală de mangrove a scăzut cu aproximativ 35%.

De asemenea, și solul este afectat dacă dispar insectele. Atunci când apare seceta, avem tendința de a ne gândi la impactul la suprafață: plantele se ofilesc, lacurile se usucă, oamenii sau animalele sunt forțate să migreze. Dar, sub suprafața solului, este în curs o criză paralelă. Schimbările climatice au efecte negative directe asupra culturilor, cum ar fi stresul termic, dar efectele sale indirecte perturbă populațiile de insecte și reduc biodiversitatea solului, unde trăiesc mai mult de jumătate din toate speciile.

Biodiversitatea, în punctul în care era clima acum 20 de ani

Modul în care oamenii vor fi afectați de dispariția naturii este adesea considerat ca fiind ceva ce se va întâmpla în viitor. În ciuda tuturor efectelor pierderii naturii, care se fac deja simțite, conștientizarea crizei biodiversității este încă mai puțin cunoscută decât cea a crizei climatice.

„Cred că biodiversitatea este acolo unde era clima acum 20 de ani. Cred că, până când publicul nu va trăi cu adevărat în realitatea că viața lor a fost schimbată, nu cred că doar cercetarea va convinge vreodată oamenii – uitați-vă la povestea climei”, a mai punctat profesorul Potts.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Australia are 48 de noi specii de păianjeni, în afară de cele aproape 3.000 cunoscute deja

Reintroducerea speciilor sălbatice „nu este o prioritate” pentru Guvernul Marii Britanii

Un virus de la speciile amenințate ar putea trata ulcerul piciorului diabetic

Dinozaurul Iani, „ultima suflare” a unei specii într-o lume în schimbare