De ce nu avem amintiri de când eram bebeluși?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Aproape nimeni nu-și poate aminti evenimente din copilăria foarte timpurie – un fenomen cunoscut sub numele de amnezie infantilă.

Uităm probabil pentru că, la acea vârstă, creierul nostru nu funcționează încă într-un mod care să grupeze informațiile în tipare neuronale complexe pe care le cunoaștem ca amintiri. Copiii mici își amintesc fapte pe moment, iar acest lucru se numește „memorie semantică”.

Cu toate acestea, până undeva între 2 și 4 ani, copiii nu au, de obicei, „memorie episodică” – memoria referitoare la detaliile unui anumit eveniment. Astfel de amintiri sunt stocate în mai multe părți ale suprafeței creierului, sau „cortex”. De exemplu, memoria sunetului este procesată în cortexurile auditive de pe părțile laterale ale creierului, în timp ce memoria vizuală este gestionată de cortexul vizual din spate. O regiune a creierului numită hipocamp leagă împreună toate piesele împrăștiate.

„Dacă te gândești la cortexul tău ca la un pat de flori, există flori în toată partea de sus a capului tău”, a declarat Patricia Bauer, profesor de psihologie la Universitatea Emory, pentru Live Science. „Hipocampul, așezat foarte bine în mijlocul creierului tău, este responsabil pentru a le aduna pe toate și a le lega într-un buchet.”

Un fenomen cunoscut sub numele de amnezie infantilă

Copiii pot să nu reușească să înregistreze episoade specifice până la vârsta de 2-4 ani, deoarece atunci hipocampusul începe să lege fragmente de informații, a declarat pentru Live Science Nora Newcombe, profesor de psihologie la Universitatea Temple din Philadelphia.

„Cred că scopul principal al primilor doi ani este de a dobândi cunoștințe semantice și, din acest punct de vedere, memoria episodică ar putea fi de fapt o distragere a atenției”, a spus Newcombe.

Cu toate acestea, o altă teorie sugerează că, de fapt, stocăm aceste amintiri timpurii în copilărie, dar ne luptăm să ni le reamintim ca adulți. De exemplu, un studiu din 2023, publicat în revista Science Advances, a constatat că amintirile ,,uitate” din copilărie ar putea fi restabilite la șoarecii adulți prin stimularea cu lumină a căilor neuronale care sunt relevante pentru amintirile specifice.

Copiii pot să nu înregistreze episoade specifice până la vârsta de 2-4 ani

Autorii studiului și-au propus mai întâi să exploreze factorii de dezvoltare care ar putea influența amnezia infantilă. Aceștia au descoperit că șoarecii cu caracteristici ale afecțiunii de neurodezvoltare tulburare de spectru autist (TSA) au fost capabili să își amintească amintiri din perioada în care erau pui.

Autismul are mai multe cauze, dar a fost legat anterior de supraactivarea sistemului imunitar al mamei în timpul sarcinii. Astfel, pentru a crea șoareci cu TSA, cercetătorii au stimulat sistemul imunitar al șoarecilor femele în timpul sarcinii.

Această activare imunitară a ajutat la prevenirea pierderii amintirilor timpurii la acești urmași, influențând dimensiunea și plasticitatea celulelor de memorie specializate din creierul lor. Atunci când aceste celule au fost stimulate optic la șoarecii adulți fără autism, amintirile uitate au putut fi restaurate.

Vă recomandăm să mai citiți și:

„Seifurile Apocalipsei” care păstrează semințe, amintiri sau bacterii pentru viitorul omenirii

Bacteriile au „amintiri” pe care le pot transmite generațiilor următoare

Metoda nașterii fără durere și fără amintiri

Unde stochează creierul toate amintirile?