Delfinii sunt acum printre puținele mamifere cunoscute cu „un al șaptelea simț”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Puii de delfin prezintă două rânduri subțiri de mustăți de-a lungul botului, foarte asemănătoare cu mustățile sensibile la atingere ale focilor. Dar mustățile cad la scurt timp după naștere, lăsând puiul cu o serie de gropițe.

Recent, Tim Hüttner și Guido Dehnhardt, de la Universitatea din Rostock, Germania, au început să suspecteze că gropițele ar putea fi mai mult decât o simplă cicatrice.

Ar putea acestea să le permită delfinilor cu bot gros să simtă câmpurile electrice slabe? La o primă privire atentă, cercetătorii și-au dat seama că gropițele rămase seamănă cu structurile care permit rechinilor să detecteze câmpurile electrice, iar atunci când au verificat dacă delfinii aflați în captivitate pot simți un câmp electric în apă, toate animalele au simțit câmpul.

Cât de sensibili sunt delfinii la câmpurile electrice?

Descoperirea extraordinară a fost publicată în Journal of Experimental Biology.

Pentru a afla cât de sensibili sunt delfinii la câmpurile electrice produse de formele de viață din apă, Dehnhardt și Hüttner au făcut echipă cu Lorenzo von Fersen de la Grădina Zoologică din Nürnberg și cu Lars Miersch de la Universitatea din Rostock.

Delfinii ar putea să simtă câmpuri electrice slabe

Mai întâi au testat sensibilitatea a doi delfini cu bot gros, Donna și Dolly, la diferite câmpuri electrice pentru a afla dacă pot detecta un pește îngropat în nisipul de pe fundul mării.

După ce au antrenat fiecare animal să își odihnească maxilarul pe o bară metalică scufundată, Hüttner, Armin Fritz și o armată de colegi au învățat delfinii să înoate în decurs de 5 secunde după ce au simțit un câmp electric produs de electrozi aflați imediat deasupra botului delfinului.

Micșorând treptat câmpul electric, echipa a urmărit de câte ori delfinii au plecat la semnal. Donna și Dolly au fost la fel de sensibili la cele mai puternice câmpuri, ieșind corect aproape de fiecare dată. Abia atunci când câmpurile electrice au devenit mai slabe, a devenit evident că Donna era puțin mai sensibilă.

Cu toate acestea, câmpurile electrice produse de animalele vii nu sunt doar statice, scrie EurekAlert.

Sensibilitatea la câmpurile electrice slabe ajută delfinii să caute pești

De data aceasta, echipa a pulsat câmpurile electrice de 1, 5 și 25 de ori pe secundă, reducând în același timp intensitatea câmpului, și, cu siguranță, delfinii au putut simți câmpurile. Cu toate acestea, niciunul dintre animale nu a fost la fel de sensibil la câmpurile alternante ca la câmpurile electrice neschimbate.

Dolly a putut capta doar cel mai lent câmp, în timp ce Donna a captat toate cele trei câmpuri oscilante.

„Sensibilitatea la câmpurile electrice slabe ajută un delfin să caute peștii ascunși în sedimente pe ultimii centimetri înainte de a-i prinde, spre deosebire de rechini, care sunt capabili să detecteze câmpurile electrice ale peștilor pe o rază de 30-70 cm”, explică Dehnhardt.

Hüttner și Dehnhardt bănuiesc, de asemenea, că abilitatea delfinilor de a simți electricitatea i-ar putea ajuta la scară mai mare.

„Această abilitate senzorială poate fi folosită și pentru a explica orientarea balenelor față de câmpul magnetic al Pământului”, spune Dehnhardt, explicând că delfinii care înoată prin zone slabe ale câmpului magnetic al Pământului cu o viteză normală de 10m/s ar putea genera un câmp electric detectabil de-a lungul corpului lor. Și, dacă animalele înoată mai repede, este și mai probabil ca ele să simtă câmpul magnetic al planetei, ceea ce le-ar permite să își folosească simțul electric pentru a naviga pe glob cu ajutorul hărții magnetice.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Algele toxice au ucis sute de delfini și lei de mare pe coasta Californiei

Mai mulți înotători ar fi hărțuit delfini în largul unei insule din Hawaii

Delfinii au ajuns să „țipe” pentru a face față poluării fonice cauzate de om

De ce au dispărut delfinii de pe râul Yangtze? Experții sunt îngrijorați!