A fost demarat un experiment în care voluntarii sănătoși inhalează aer poluat

13 voluntari sănătoși inhalează mai multe tipuri de aer poluat pentru a studia efectele acestora asupra creierului. Efectele expunerii la aerul poluat asupra inimii și a bolilor cronice (diabet, cancer) sunt cunoscute de mult timp. Mai puțin explorate sunt cele asupra creierului.

„În ultimii 10 ani, am început să observăm asocieri statistice între poluarea aerului și o întreagă gamă de probleme legate de creier – de la modul în care copiii învață, la modul în care se schimbă facultățile lor cognitive, la probleme de sănătate mintală și risc crescut de demență”, explică Ian Mudway, toxicolog de mediu la Imperial College London și unul dintre cercetătorii principali ai studiului.

• Programul „Străzi deschise” în weekendul 11 și 12 mai: Ce au pregătit organizatorii?
• Ce se întâmplă pe piaţa medicamentelor din România?

Echipa recreează în laborator patru tipuri diferite de poluare: emisiile de gaze de eșapament ale unui motor diesel, fumul de la arderea lemnului, mirosul produselor de curățare și vaporii de la gătitul cărnii.

Cum este afectat creierul de poluarea aerului?

Nivelurile fiecărui poluant sunt analizate și măsurate cu atenție înainte ca aerul nesănătos să fie direcționat spre voluntari. Voluntarii sunt supuși la expuneri de o oră la fiecare tip de poluare, timp de mai multe luni. Înainte și după fiecare expunere, li se fac teste cognitive și se recoltează probe biologice.

Scopul este de a clarifica modul în care diferiții poluanți respirați dăunează creierului și de a-i pune în așeza în ordinea periculozității. Scopul este și acela de a stabili dacă poluanții ajung direct la creier sau dacă daunele care reies din studii sunt un efect indirect, de exemplu din cauza inflamației în curs de desfășurare în alte părți ale corpului, cum ar fi plămânii.

O mai bună înțelegere a impactului aerului poluat asupra creierului este de mare importanță, nu numai pentru a încerca să contracareze cele șapte milioane de decese premature cauzate în fiecare an de poluarea exterioară și interioară, ci și pentru a înțelege și a preveni originea unora dintre cele mai răspândite tulburări cerebrale, de la demență la depresie.