Home » D:News » Tinerii din toată lumea se simt copleșiți de amenințarea schimbărilor climatice

Tinerii din toată lumea se simt copleșiți de amenințarea schimbărilor climatice

Tinerii din toată lumea se simt copleșiți de amenințarea schimbărilor climatice
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 16.11.2024

O nouă formă de suferință psihologică afectează generația tânără la nivel global. Șase din zece tineri se simt speriați, anxioși și disperați când se gândesc la viitorul planetei, iar specialiștii au numit această stare „eco-anxietate” sau „solastalgie”.

„Este ca și cum tinerii s-ar simți jefuiți de viitorul lor”, explică Philippe Conus, psihiatru la Spitalul Universitar din Lausanne, care adaugă: „Ei văd pădurile dispărând, speciile pe cale de dispariție și se simt neputincioși în fața acestor schimbări dramatice ale mediului.”

Fenomenul afectează în mod special trei categorii de populație: tinerii, femeile și persoanele cu venituri reduse. Cercetările arată că situația se agravează odată cu încălzirea globală – o creștere de doar un grad a temperaturii poate duce la o creștere cu 2% a problemelor psihice în decurs de cinci ani.

Tinerii, sfătuiți să nu-și trăiască temerile în singurătate

Temperatura ideală pentru funcționarea sistemului nervos este de 22 de grade, iar efectul valurilor de căldură asupra ratelor de violență, suicid și internări psihiatrice, care cresc direct proporțional cu creșterea temperaturii, a fost recunoscut de mult timp.

De asemenea, abuzul de substanțe tinde să crească odată cu creșterea temperaturilor. Psihiatrul Paolo Cianconi, de la Departamentul de Neuroștiințe al Universității Catolice din Roma, observă că problema efectelor schimbărilor climatice asupra sănătății mintale este încă foarte puțin explorată, deși este de o importanță crucială: încălzirea globală, poluarea și seceta pot schimba radical natura relațiilor umane, dăunând sănătății și favorizând apariția agresivității și a conflictelor, atât la nivel individual, cât și la nivelul populației. Tinerii, femeile și persoanele cu dificultăți economice par a fi cele mai sensibile din punct de vedere psihopatologic la schimbările climatice.

Pentru a combate această formă nouă de anxietate, specialiștii recomandă tinerilor să nu-și trăiască temerile în singurătate. Ei sunt încurajați să vorbească despre îngrijorările lor cu alte persoane, să se implice în acțiuni concrete pentru protejarea mediului, să petreacă mai mult timp în natură și să susțină proiectele de extindere a spațiilor verzi în orașe.

Medicii susțin că acțiunea este cel mai bun remediu împotriva sentimentului de neputință care îi copleșește pe tineri. Atunci când aceștia se implică activ în proiecte de protejare a mediului, anxietatea lor se poate transforma într-o energie pozitivă care generează schimbare.

Studiul a fost condus de revista Lancet în rândul a 10.000 de tineri din 10 țări de pe toate continentele.

Redactia Descopera.ro
Redactia Descopera.ro
Descopera.ro este un portal de stiinta, tehnologie, natura si calatorii care isi propune sa fie cel mai mare site de popularizare a stiintelor si de cultura generala din Romania. Sub sloganul E LUMEA TA!, DESCOPERA.RO aduce zilnic ultimele stiri din cele mai fascinante domenii stiintifice, investigh... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem