Test de cultură generală. De ce stelele sclipesc, dar nu și planetele?

De ce stelele sclipesc, dar nu și planetele? „Twinkle, Twinkle, Little Star” (Sclipești, sclipești, steluță) este probabil primul adevăr științific pe care îl aud bebelușii din lumea vorbitoare de limbă engleză. Și este ușor de verificat: privește pe fereastră într-o noapte senină și vei vedea stelele sclipind. Dar nu toate corpurile cerești din cerul nopții sclipesc; mai exact, planetele nu o fac.

Există cinci planete vizibile cu ochiul liber: Mercur, Venus, Marte, Jupiter și Saturn. Venus și, mai ales, Mercur nu se îndepărtează prea mult de poziția aparentă a Soarelui. Deoarece orbitele lor sunt în interiorul orbitei Pământului, acestea nu pot ajunge niciodată prea sus pe cer. Le vei găsi, în general, în est sau vest, în funcție de poziția lor relativă față de Pământ și Soare.

• Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în…
• A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure

Celelalte trei planete, Marte, Jupiter și Saturn, au orbite exterioare în raport cu Pământul, ceea ce le permite să ajungă chiar și la zenit (cel mai înalt punct de pe cer). Totuși, le vei găsi întotdeauna aproape de ecliptică (planul imaginar pe care Pământul îl urmează în jurul Soarelui). Chiar dacă nu cunoști direcțiile cardinale, e ușor să le recunoști: acestea sunt „stelele” care nu sclipesc. Dar de ce stelele sclipesc, însă nu și planetele?

De ce stelele sclipesc, dar planetele nu?

Fenomenul de sclipire a stelelor este cauzat de atmosfera terestră. Chiar și în cele mai calme zile, fără vânt la sol, atmosfera noastră este în continuă mișcare, cu turbulențe la diferite altitudini (până la 100 de kilometri deasupra solului). Stelele, fiind surse punctiforme de lumină aflate la distanțe imense, sunt afectate de aceste turbulențe, care deviază lumina pe care o primim, determinând efectul de sclipire.

Planetele, pe de altă parte, par la fel de mici pentru ochiul nostru, dar sunt mult mai apropiate de Pământ decât stelele. Prin urmare, ele apar ca discuri minuscule, nu puncte, ceea ce le face mai puțin susceptibile la efectele turbulențelor atmosferice. Lumina lor rămâne constantă, fără să „pâlpâie”, explică IFL Science.

Atmosfera, un obstacol pentru astronomia terestră

Acest efect al atmosferei este un dezavantaj major pentru astronomia de înaltă precizie realizată de la sol. Unele observatoare folosesc tehnologii avansate pentru a corecta imaginile distorsionate, cum ar fi lasere care creează stele artificiale sau optica adaptivă, în care oglinzile telescopului se ajustează rapid pentru a compensa turbulențele. De exemplu, Telescopul Extrem de Mare (Extremely Large Telescope) va folosi oglinzi capabile să facă ajustări de 10 ori pe secundă pentru a elimina estomparea cauzată de atmosferă.

Dacă vrei să exersezi recunoașterea planetelor pe cer, acum este momentul ideal. În prezent, are loc o paradă a planetelor: toate planetele, mai puțin Mercur, sunt aliniate pe cer. Iar în câteva săptămâni, și Mercur va fi vizibil.

Vă recomandăm să citiți și:

Fotografia pe care astronomii din toată lumea au așteptat-o timp de 23 de ani

Noi experimente răstoarnă planurile de colonizare ale planetei Marte! Ce s-a descoperit în solul de pe Lună?

Un astronom amator a descoperit ceva ciudat pe Jupiter după ce a studiat planeta cu o tehnică veche

Noi imagini extraordinare cu suprafața planetei Mercur, surprinse de sonda BepiColombo