O stea tânără ar putea să dispară în curând. Una dintre cele mai remarcabile „stele bebeluș” din galaxie, T Tauri, ar putea să dispară din câmpul vizual timp de decenii, pe măsură ce un disc gros de gaz și praf o acoperă treptat.
De ce o stea tânără ar putea să dispară? T Tauri, situată la 471 de ani-lumină, în constelația Taurului, este numele unui întreg tip de protostele care își schimbă luminozitatea în mod imprevizibil. Astronomii folosesc litere pentru a denumi stelele variabile, iar T Tauri a fost a 20-a stea variabilă descoperită în Taur, litera „T” fiind a 20-a din alfabet. De fapt, T Tauri este un sistem triplu de stele, toate trei fiind protostele care continuă să crească prin captarea gazului din jur. Pe măsură ce cresc, aceste stele se contractă, iar energia gravitațională generată de această contracție le face să strălucească, nucleele lor nefiind încă suficient de fierbinți pentru a iniția fuziunea nucleară, procesul care alimentează stelele mature.
Fiind prima protostea recunoscută din această clasă, T Tauri este deja de mare interes pentru astronomi, dar acum devine și mai fascinantă, deoarece se pregătește să intre într-o „perioadă de întunecare” care ar putea dura până la un secol.
În sistemul triplu T Tauri, doar una dintre stele, numită T Tauri Nord, poate fi observată printr-un telescop optic. Celelalte două, T Tauri Sud A și B, formează un sistem binar aflat la o distanță de 100 de unități astronomice (14,9 miliarde de kilometri) de steaua principală și orbitează în jurul acesteia o dată la 4.600 de ani. Sistemul binar este ascuns într-un disc gros de praf și gaz, atât de dens încât cele două stele sunt vizibile doar în infraroșu, care poate penetra praful.
Acum, orbita lui T Tauri Sud aduce discul în fața stelei vizibile T Tauri Nord din perspectiva noastră, iar astronomii încep să observe efectele acestui fenomen.
Astronomii amatori, membri ai Asociației Americane a Observatorilor de Stele Variabile (AAVSO), au monitorizat variațiile de luminozitate ale stelei T Tauri Nord timp de decenii. În această perioadă, luminozitatea sa s-a menținut în jurul magnitudinii 10,2, cu variații minore de aproximativ 0,5, cauzate de izbucniri de acreție și jeturi instabile emise de stea. (În sistemul de magnitudini stelare, numerele mai mari le corespund stelelor mai puțin strălucitoare, de exemplu, magnitudinea 1 este mult mai strălucitoare decât magnitudinea 10.)
„În 2016 a avut loc o scădere bruscă a luminozității (până la magnitudinea 11), iar apoi, între 2022 și 2023, T Tauri Nord s-a întunecat cu aproximativ 2 magnitudini (sub magnitudinea 12), ceea ce nu a mai fost observat de peste un secol”, a declarat Tracy Beck, de la Institutul de Știință al Telescopului Spațial (STScI), într-o conferință de presă susținută la întâlnirea 245 a Societății Americane de Astronomie, în Maryland.
Având în vedere mișcarea propriu-zisă a lui T Tauri Sud, aproximativ 100 de milisecunde de arc pe deceniu, și mișcarea aparentă a lui T Tauri Nord, Beck estimează că „evenimentele de întunecare vor dura aproximativ 100 de ani”, iar nivelul de obscurare ar putea deveni și mai dramatic, scrie Space.com.
Când discul ascunde T Tauri Nord, lumina acesteia va trece prin gazul și praful discului și va fi absorbită la anumite lungimi de undă, formând linii de absorbție întunecate în spectrul stelei. Aceste linii le corespund unor molecule specifice, permițându-le astrochimiștilor să analizeze compoziția discului. Deoarece discul formează planete (T Tauri Nord are și un disc circumstelar de formare a planetelor, înclinat la 28 de grade față de noi, ceea ce nu o ascunde complet), acest fenomen oferă o oportunitate unică de a studia chimia unui mediu în care se nasc planetele.
Evenimentul de întunecare al stelei T Tauri este unul la care puteți contribui chiar de acasă. Telescoapele profesionale nu pot monitoriza constant o singură stea, motiv pentru care astronomii se bazează mult pe observațiile astronomilor amatori. Dacă doriți să urmăriți întunecarea lui T Tauri, puteți găsi mai multe informații și hărți stelare pe site-ul AAVSO.
„Va fi un eveniment fascinant de urmărit în următoarele decenii”, a spus Beck, a cărei cercetare pe această temă a fost acceptată pentru publicare în The Astronomical Journal. Un pre-print este deja disponibil pe platforma arXiv.
Cel mai mare telescop din lume, amenințat de un proiect de energie regenerabilă
Luna Pământului ar fi putut avea inele asemănătoare cu Saturn, sugerează un nou studiu
Sulful lipsă din Univers s-ar putea afla în praf și pe pietricele