Socializarea poate întârzia apariția demenței cu cinci ani, relevă un studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Socializarea contribuie la menținerea sănătății creierului, conform unei cercetări efectuate la Universitatea Rush din Chicago, SUA.

Studiul, publicat în Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association, arată că activitatea socială frecventă poate ajuta la prevenirea sau întârzierea demenței la bătrânețe.

• Ceva ciudat s-a întâmplat cu Pământul în 2010, iar oamenii de știință tot nu înțeleg ce…
• Cum să faci un avion de hârtie „aprobat” de NASA?

„Acest studiu este o continuare a lucrărilor anterioare ale grupului care arată că activitatea socială este legată de un declin cognitiv mai redus la adulții în vârstă”, a declarat Bryan James, PhD, profesor asociat de medicină internă la Rush.

„În acest studiu, arătăm că activitatea socială este asociată cu un risc crescut de a dezvolta demență și insuficiență cognitivă ușoară și că adulții în vârstă cel mai puțin activi din punct de vedere social au dezvoltat demență în medie cu cinci ani înaintea celor mai activi din punct de vedere social.”

Activitatea socială poate consolida circuitele neuronale din creier, făcându-le mai rezistente la acumularea de patologii care apar odată cu vârsta. Comportamentul social activează aceleași zone ale creierului implicate în gândire și memorie.

Autorii notează că rezultatele evidențiază valoarea activității sociale ca o posibilă intervenție la nivel comunitar pentru reducerea demenței.

Activitatea socială poate consolida circuitele neuronale din creier

Constatările sugerează că o activitate socială mai frecventă duce la o reducere cu 38% a riscului de demență și la o reducere cu 21% a riscului de deteriorare cognitivă ușoară, în comparație cu cei mai puțin activi din punct de vedere social.

În plus, o întârziere de cinci ani în apariția demenței a fost estimată a produce trei ani suplimentari de viață și un beneficiu economic de reducere a costurilor demenței cu 40% în următorii 30 de ani, potențial 500 000 de dolari în economii de îngrijire a sănătății pe viață pentru fiecare persoană care ar dezvolta în cele din urmă demență.

Studiul a inclus 1 923 de adulți în vârstă fără demență, cu o vârstă medie de aproximativ 80 de ani, care participă la proiectul Rush Memory and Aging, un studiu longitudinal în curs de desfășurare al afecțiunilor cronice comune ale îmbătrânirii.

Un total de 545 de participanți au dezvoltat demență, iar 695 au dezvoltat tulburări cognitive ușoare. Fiecare dintre ei a fost supus unor evaluări anuale care au inclus un istoric medical și teste neuropsihologice, scrie EurekAlert.

Activitatea socială a fost măsurată pe baza unui chestionar care întreba participanții dacă, și cât de des, în anul precedent s-au angajat în șase activități sociale comune care implică interacțiunea socială – de exemplu, dacă au mers la restaurante sau la evenimente sportive, au jucat bingo, au făcut excursii de o zi sau de o noapte, au făcut muncă voluntară sau au vizitat rude sau prieteni.

De ce joacă activitatea socială un rol în dezvoltarea problemelor cognitive?

Funcția cognitivă a fost evaluată utilizând 21 de teste pentru diferite tipuri de memorie, precum și viteza perceptivă și capacitatea vizuo-spațială.

La începutul investigației, toți participanții nu prezentau niciun semn de afectare cognitivă. Cu toate acestea, pe o perioadă medie de cinci ani, cei care erau mai activi din punct de vedere social au prezentat rate reduse de demență. Alte variabile care ar fi putut contribui la creșterea declinului cognitiv – cum ar fi vârsta, exercițiul fizic și starea de sănătate – au fost toate ajustate în cadrul analizei.

Nu este clar de ce activitatea socială joacă un rol în dezvoltarea problemelor cognitive. O posibilitate este că „activitatea socială îi provoacă pe adulții în vârstă să participe la schimburi interpersonale complexe, care ar putea promova sau menține rețele neuronale eficiente într-un caz de „folosire sau pierdere„”, a spus James.

Sunt necesare cercetări viitoare pentru a determina dacă intervențiile care vizează creșterea activității sociale la sfârșitul vieții pot juca un rol în întârzierea sau prevenirea declinului cognitiv, a spus James.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Doar jumătate de felie de bacon pe zi poate crește riscul de demență

Demența ar putea fi prevenită cu antibiotice, antivirale și vaccinuri, arată un studiu

Vârsta la care crește riscul de a dezvolta demență

ChatGPT și alți chatboți suferă de demență, arată un studiu