De ce ni se face „pielea de găină”? Unii oameni pot controla acest reflex

La prima vedere, pare inutil ca pielea noastră să se umple de mici umflături, însă explicația se află în trecutul nostru îndepărtat, pe vremea când eram acoperiți de păr.

Pe vremea când strămoșii noștri primate erau încă foarte păroși, acest reflex îi ajuta să pară mai mari și mai amenințători în fața prădătorilor. Chiar și astăzi, unii dintre cei mai apropiați veri ai noștri, cimpanzeii, au același mecanism.

• Oamenii de știință au dezvoltat o nouă metodă de a „asculta” limbajul ascuns al creierului
• Un psiholog explică de ce unele cântece ne rămân „blocate” în minte

Potrivit Chimpanzee Sanctuary Northwest, cimpanzeii prezintă aceleași efecte atunci când părul li se zbârlește din cauza anxietății sau emoției.

Așadar, pielea de găină este un reflex vestigial, un mecanism evolutiv care și-a pierdut funcția originală de apărare împotriva prădătorilor. Totuși, unii cercetători cred că aceste mici umflături ale pielii ar putea avea și alte beneficii.

În unele cazuri rare, anumite persoane pot chiar controla voluntar acest reflex, „activându-l” la comandă.

Un studiu din 2020, realizat la Harvard și publicat în Cell, a analizat acest mecanism la o rezoluție extrem de detaliată și a descoperit ceva uimitor: fibra nervoasă nu doar că activează pielea de găină, ci și învelește celulele stem ale foliculilor de păr, care sunt responsabile de regenerarea părului pe tot parcursul vieții, scrie IFLScience.

Un mecanism evolutiv

Când organismul este expus la frig prelungit, această activitate nervoasă crește, semnalând celulelor stem că este momentul să genereze noi foliculi de păr.

„Este un mecanism în două etape: pielea de găină oferă un răspuns rapid pe termen scurt, dar dacă frigul persistă, activează regenerarea părului”, explică Yulia Shwartz, cercetător postdoctoral la Harvard.

„Am descoperit că semnalul vine de la foliculul de păr în dezvoltare. Acesta secretă o proteină care reglează formarea mușchiului neted, atrăgând nervul. Apoi, la maturitate, această interacțiune se inversează: nervul și mușchiul împreună reglează celulele stem, stimulând creșterea părului. Se închide astfel întregul cerc.”

Această descoperire a condus la noi teorii conform cărora pielea de găină ar putea fi cheia unor tratamente inovatoare pentru căderea părului, vindecarea arsurilor și chiar anumite tipuri de cancer.

Explicația se află în trecutul nostru îndepărtat

Unii oameni sunt mai predispuși să prezinte pielea de găină când își imaginează lucruri sau ascultă muzică.

Un studiu din 2016 a descoperit că persoanele care simt fiori pe șira spinării au mai multe conexiuni între cortexul auditiv și regiunile creierului responsabile de procesarea emoțiilor. Cu alte cuvinte, trăiesc emoțiile mult mai intens decât ceilalți.

Astfel, având în vedere toate descoperirile legate de pielea de găină, numirea ei „un vestigiu inutil” pare destul de nedreaptă. Acest reflex străvechi ne-a protejat de prădători, ne-ar putea ajuta să regenerăm părul și pielea, și ne oferă unele dintre cele mai profunde experiențe emoționale.

Vă recomandăm să mai citiți și:

ADN-ul antic arată ce culoare avea pielea europenilor până în vremea romanilor

Pielea umană poate „gusta” lucruri, iar oamenii de știință tocmai și-au dat seama de ce

Cancerul de piele, „mascat” de unele boli dermatologice comune

Ce culoare aveau părul, pielea și ochii neanderthalienilor?