Poți să-ți schimbi personalitatea? Ce a aflat o jurnalistă după un an de „reprogramare” a propriei persoane

Cu toții avem roluri bine definite în grupul nostru de prieteni – planificatorul, sprijinul emoțional, sufletul petrecerii. Dar ce se întâmplă când ești „cel cârcotaș”? O tânără jurnalistă s-a trezit etichetată în glumă de prieteni drept „adolescentul morocănos”, cel care vede doar defecte, dar nu vine cu soluții. O glumă aparent nevinovată a scos însă la iveală o nesiguranță profundă: sunt prea negativă?

Tendința de a analiza critic totul poate fi un atu profesional, dar în relațiile personale devine adesea o sabie cu două tăișuri. Discuțiile echilibrate despre un film sau o carte pot fi percepute de ceilalți drept polemici inutile. Așa că autoarea, intrigată de acest dezechilibru, a decis să vadă dacă viziunea ei negativă poate fi măsurată obiectiv.

• Secretele lui Constantin Brâncuși, dezvăluite într-un nou episod al podcastului „Altceva cu Adrian Artene”
• De ce nu mai apare Vladimir Putin în public după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu

Printre cele mai respectate teste de personalitate este modelul Big Five (OCEAN), care evaluează: deschiderea către experiențe noi, conștiinciozitatea, extraversiunea, agreabilitatea și neuroticismul. Rezultatele? 81 de puncte la „deschidere”, dar doar 33 la „agreabilitate”.

Ce înseamnă asta? Că ești condamnat să fii greu de plăcut? Nu neapărat.

Jurnalista Olga Khazan, autoare a cărții „Me, But Better”, a încercat să-și schimbe personalitatea timp de un an – și spune că este posibil, deși nu ușor.

Personalitatea nu este o sentință pe viață

Khazan a pornit în această misiune după ce a decis că vrea să devină mamă. Conștientă că firea ei retrasă și critică ar putea deveni o piedică în viața de familie, a început să forțeze schimbarea: a urmat cursuri de improvizație, a organizat petreceri și s-a alăturat unor grupuri de socializare.

Concluzia? Personalitatea este flexibilă, notează The Guardian.

„Avem niște predispoziții, dar putem evolua. Și dacă vrei să te schimbi, o poți face mai repede decât crezi,” spune Khazan.

Se pare că două lucruri sunt esențiale: mentalitatea („vreau să fiu altfel și cred că pot”) și acțiunea consecventă („chiar faci lucrurile care definesc acel nou tip de personalitate”).

Fake it till you make it? Exact, dar cu sens

Schimbarea nu e despre a deveni fals, ci despre a-ți exersa mușchii sociali. Cu timpul, comportamentele noi devin naturale. Ce părea la început o corvoadă – improvizația, discuțiile cu străini, integrarea în grupuri – a devenit o parte firească din viața ei.

Acum, ca mamă, Khazan spune că abordarea ei este complet diferită. A ales să se implice, să cunoască alte mame, să își creeze un cerc de sprijin. Fără acest experiment de transformare, probabil ar fi rămas izolată, convinsă că „nu e genul de persoană care face asta”.

Khazan atrage atenția că nu e nevoie să ne schimbăm complet. Unele trăsături, chiar și cele mai „dificile”, pot fi valoroase în anumite contexte. A fi critic, de exemplu, nu înseamnă că ești o persoană rea – dar poate fi util să înveți să-ți dozezi observațiile și să-ți exprimi curiozitatea față de opiniile celorlalți.

La polul opus, deși unii cred că a fi agreabil înseamnă să fii „moale” sau ușor de influențat, realitatea e alta. Agreabilitatea implică empatie, abilități sociale, adaptare și inteligență emoțională. Iar oamenii cu scoruri mari în această zonă sunt, în general, mai fericiți, mai rezistenți la stres, mai stabili în relații și mai împliniți în viață.

„Mulți își doresc să fie mai plăcuți pentru a obține validarea celor din jur,” spune Khazan. „Dar adevăratul motiv să faci o schimbare e pentru tine – pentru a-ți atinge obiectivele și a te simți mai bine cu tine însuți.”

Vă mai recomandăm să citiți și:

Noi studii sugerează că liliecii au trăsături de personalitate

Persoanele singure au o personalitate și satisfacție de viață diferite în comparație cu persoanele care au parteneri

Femelele de bivol sălbatic își aleg prietenii în funcție de personalitate

Cum ne putem schimba personalitatea? Iată ce spune știința!