Care a fost cea mai lungă migrație preistorică a omenirii? Distanța parcursă este uimitoare!

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Homo sapiens sunt ființe cu adevărat remarcabile. În cea mai lungă migrație preistorică a omenirii, grupuri de oameni curajoși au parcurs peste 20.000 de kilometri pe jos, din nordul Asiei, peste continentul nord-american, până în extremitatea sudică a Americii de Sud.

Un nou studiu, realizat pe baza secvențierii ADN-ului de la 1.537 de persoane din 139 de grupuri etnice diverse, a reconstituit cea mai lungă migrație preistorică a omenirii. Rezultatele arată că acești primi migranți aveau o origine genetică predominant asiatică, un lucru așteptat, având în vedere că au pornit din nordul Asiei.

• Clădirea care „minuna” privirile bucureștenilor la sfârșitul secolului al XIX-lea
• Complotul uitat pentru revenirea lui Alexandru Ioan Cuza la domnie

Acești oameni au migrat pe jos din Siberia, traversând Podul terestru Bering, o fâșie de uscat care lega Asia de America de Nord în timpul ultimei glaciațiuni, intrând astfel pentru prima dată pe continentul american.

De-a lungul a mii de ani, grupurile s-au separat și au migrat în valuri spre sud, adaptându-se la o varietate de medii, de la jungla amazoniană densă și deșerturile aride ale regiunii Chaco, până la înălțimile Anzilor și câmpiile înghețate ale Patagoniei.

Care a fost cea mai lungă migrație preistorică a omenirii și cine au fost oamenii care au luat parte la ea?

„Am descoperit că oamenii care au ajuns în America de Sud s-au răspândit în mai multe regiuni ale continentului. Am identificat cel puțin patru grupuri ancestrale distincte: andini, amazonieni, chaco și patagonieni. Aceste grupuri au devenit izolate geografic și și-au dezvoltat propriile trăsături genetice în timp”, a declarat pentru IFLScience dr. Kim Hie Lim, coautoare a studiului și profesoară asociată la Universitatea Tehnologică Nanyang (Singapore).

„Interesant este faptul că grupul care a migrat cel mai departe, în Patagonia, prezintă cel mai scăzut nivel de diversitate genetică” a adăugat ea.

Analizând mișcarea genelor în timp, cercetătorii au stabilit că primii migranți au ajuns în nord-vestul Americii de Sud, în zona unde astăzi se întâlnesc Panama și Columbia, acum cel puțin 14.000 de ani.

Studiul nu stabilește exact momentul în care oamenii au pășit pentru prima dată în Americi, dar cronologia se aliniază cu teoria predominantă conform căreia Homo sapiens ar fi fost prezenți pe continent în jurul vârfului ultimei ere glaciare, adică între cu 26.000 și 19.000 de ani în urmă.

O cantitate vastă de informații genetice

Cercetătorii subliniază că aceste descoperiri au fost posibile datorită cantității uriașe de date genetice provenite din populațiile asiatice. Studiul se bazează pe proiectul GenomeAsia100K, prima inițiativă majoră de cartografiere a diversității genetice din Asia.

„Populațiile asiatice sunt semnificativ subreprezentate în cercetarea genetică, deși reprezintă o proporție mare din populația globală și au o diversitate genetică ridicată. Varianta genetică a unei boli poate varia de la o populație la alta, iar lipsa datelor despre asiatici înseamnă că aceste populații pot beneficia mai puțin de pe urma progreselor medicale”, a explicat dr. Kim.

Studiul a inclus și numeroase date genetice din rândul populațiilor indigene, la fel de subreprezentate și la fel de esențiale pentru înțelegerea istoriei umane.

„Populațiile indigene adesea posedă trăsături genetice unice, rezultate din izolare de lungă durată sau din adaptări la medii extreme”, a adăugat Kim.

„Genomurile lor oferă o fereastră valoroasă spre istoria timpurie a omenirii în anumite regiuni. Genomul nostru actual este o moștenire a acelei istorii evolutive, îl moștenim de la strămoșii noștri. De aceea, înțelegerea trecutului ne ajută să interpretăm mai bine variațiile genetice din prezent”, a concluzionat ea.

Studiul a fost publicat în revista Science.

Vă recomandăm să citiți și:

Secretul hobbiților lui Tolkien. Civilizații mici dispărute care au existat cu adevărat

Surpriza găsită de arheologi în fosila unei reptile marine, veche de 131 de milioane de ani

Un mare mister arheologic, posibil rezolvat! De ce au învățat strămoșii noștri să cioplească?

Un grup necunoscut de oameni a trăit în Sahara cu 7.000 de ani în urmă