Home » Istorie » Un nou studiu dezvăluie că inegalitatea socială exista încă din preistoria umană

Un nou studiu dezvăluie că inegalitatea socială exista încă din preistoria umană

Un nou studiu dezvăluie că inegalitatea socială exista încă din preistoria umană
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 22.04.2025

Inegalitatea în ceea ce privește averea a început să influențeze societățile umane în urmă cu mai bine de 10.000 de ani, cu mult înainte de apariția imperiilor antice sau a scrierii.

Aceasta este concluzia unui nou studiu condus de arheologul Tim Kohler de la Universitatea de Stat din Washington,  SUA care contestă viziunea tradițională conform căreia diferențele de avere au apărut brusc odată cu marile civilizații precum Egiptul sau Mesopotamia. Cercetarea face parte dintr-un număr special al revistei Proceedings of the National Academy of Sciences.

Bazându-se pe date provenite de la peste 47.000 de locuințe din 1.100 de situri arheologice de pe tot globul, cercetătorii au folosit dimensiunea caselor ca indicator al averii. Analiza lor arată că inegalitatea de avere a început să crească la aproximativ 1.500 de ani după apariția agriculturii în diverse civilizații din lume. Acest efect a fost determinat de creșterea populației, competiția pentru terenuri și dezvoltarea așezărilor ierarhizate.

„Mulți oameni își imaginează că societățile timpurii erau egalitare, dar cercetarea noastră arată că inegalitatea a prins rădăcini surprinzător de devreme”, a declarat Kohler. „Schimbarea nu a fost bruscă. A crescut treptat pe măsură ce societățile s-au extins, populațiile au crescut și resursele au devenit mai limitate.”

Studiul evidențiază mai mulți factori esențiali care au contribuit la inegalitate. Pe măsură ce comunitățile agricole s-au extins, pământul a devenit o resursă finită, ceea ce a dus la competiție și la inovații precum terasarea și irigația pentru a spori productivitatea.

„Aceste tipare sunt adânc înrădăcinate în istoria noastră”

În timp, așezările mai mari au devenit centre ale activității economice și politice, unde averea a început să se concentreze în mâinile câtorva gospodării. Aceste disparități erau mai pronunțate în așezările cu densitate mare, care prezentau o inegalitate mai mare decât comunitățile mai mici.

Una dintre descoperirile importante ale studiului este că inegalitatea economică precede existența scrierii, cu dovezi care arată că diferențele existau chiar și în cele mai timpurii societăți agricole. Aplicând coeficientul Gini – un indicator standard al inegalității – asupra dimensiunilor locuințelor antice, cercetătorii au constatat că satele agricole timpurii erau relativ egalitare. Totuși, pe măsură ce așezările au devenit mai mari și mai complexe, disparitățile economice au crescut.

Kohler și echipa sa au găsit dovezi ale unei acumulări constante de avere și ale unor progrese tehnologice de-a lungul mileniilor. Societățile agricole timpurii adesea își modificau peisajul – construind terase, drenând mlaștini sau creând sisteme de irigație – pentru a intensifica producția. Aceste inovații au crescut productivitatea, dar au lărgit și prăpastia dintre cei care controlau resursele și cei care nu o făceau.

Interesant este că, de fapt, cercetarea a arătat că unele inovații, precum topirea fierului, au redus adesea inegalitatea, oferind acces mai larg la unelte și resurse pentru straturile sociale inferioare.

Implicații pentru viitor

Această constatare contrazice presupunerea că progresele tehnologice aduc beneficii doar elitelor. Kohler a mai menționat că alți factori, precum existența unor sisteme mari de guvernare sau rețele sociale colaborative, au avut un rol în atenuarea sau amplificarea inegalității de-a lungul timpului.

„Aceasta nu este doar o problemă modernă,” a spus Kohler. „Înțelegerea originilor inegalității de avere ne ajută să o vedem ca pe o provocare persistentă cu care societățile se confruntă de mii de ani.”

Studiul a fost realizat în colaborare cu 27 de cercetători din instituții din întreaga lume și a fost coordonat de Coalition for Archaeological Synthesis, o organizație non-profit.

Concentrarea pe perioada anterioară scrisului urmărește să umple un gol esențial în înțelegerea modului în care au evoluat societățile umane, de la grupuri egalitare de vânători-culegători la comunități complexe și ierarhizate, scrie EurekAlert.

„Aceste tipare sunt adânc înrădăcinate în istoria noastră,” a spus Kohler. „Dar studiindu-le, putem înțelege mai bine implicațiile lor pentru viitor. Dacă înțelegem cum a apărut și a evoluat inegalitatea, poate putem învăța cum să-i atenuăm impactul în prezent.”

Vă recomandăm să mai citiți și:

Femeile, muncă dublă și o povară invizibilă. De ce inegalitatea în gospodărie persistă

Inegalitatea socială exista încă din Epoca Pietrei

Mormintele antice din Anatolia răstoarnă ce s-a crezut până acum despre societățile complexe

Oamenii cu mai puține resurse sunt considerați mai puțin demni de încredere

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
S-ar fi descoperit o posibilă cauză pentru pana de curent din Spania și Portugalia
S-ar fi descoperit o posibilă cauză pentru pana de curent din Spania și Portugalia
Danemarca ar putea renunța la o interdicție veche de 40 de ani privind energia nucleară
Danemarca ar putea renunța la o interdicție veche de 40 de ani privind energia nucleară
SUA și Qatar au semnat un acord Boeing de 200 de miliarde de dolari
SUA și Qatar au semnat un acord Boeing de 200 de miliarde de dolari
O influenceriță a fost împușcată mortal în timp ce era live pe TikTok
O influenceriță a fost împușcată mortal în timp ce era live pe TikTok
Inteligența Artificială este capabilă să dezvolte spontan comunicare similară cu cea a oamenilor
Inteligența Artificială este capabilă să dezvolte spontan comunicare similară cu cea a oamenilor
Comisia Europeană a greșit atunci când a blocat accesul la mesajele Ursulei von der Leyen
Comisia Europeană a greșit atunci când a blocat accesul la mesajele Ursulei von der Leyen
Cum arată industria criptomonedelor după primele 100 de zile din al doilea mandat al lui Donald Trump?
Cum arată industria criptomonedelor după primele 100 de zile din al doilea mandat al lui Donald Trump?
O specie de insectă folosește o tactică surprinzătoare pentru a-și manipula prada
O specie de insectă folosește o tactică surprinzătoare pentru a-și manipula prada
„Conspirații cu gen. Emil Străinu” începe joi, 15 mai, de la 22:00, LIVE pe YouTube Cancan
„Conspirații cu gen. Emil Străinu” începe joi, 15 mai, de la 22:00, LIVE pe YouTube Cancan
Cum l-a protejat, fără să dorească, spionajul german pe ambasadorul francez la București în Primul Război Mondial
Cum l-a protejat, fără să dorească, spionajul german pe ambasadorul francez la București în Primul Război Mondial
Giacomo Campiotti, regizorul italian al remarcabilului film Doctor Jivago
Giacomo Campiotti, regizorul italian al remarcabilului film Doctor Jivago
Jakob Gimpel, co-fondatorul Orchestrei Simfonice Palestiniene
Jakob Gimpel, co-fondatorul Orchestrei Simfonice Palestiniene
Shoturile cu ghimbir, remediu-minune sau doar un trend scump?
Shoturile cu ghimbir, remediu-minune sau doar un trend scump?
Test de cultură generală. Care este cea mai periculoasă țară din lume?
Test de cultură generală. Care este cea mai periculoasă țară din lume?
Ce este și când a apărut teoria conspiraționistă Noua Ordine Mondială?
Ce este și când a apărut teoria conspiraționistă Noua Ordine Mondială?
O gaură neagră supermasivă colosală tocmai „s-a dat de gol” singură în spațiul îndepărtat
O gaură neagră supermasivă colosală tocmai „s-a dat de gol” singură în spațiul îndepărtat
Reacția Rusiei după decizia ONU cu privire la doborârea avionului MH17
Reacția Rusiei după decizia ONU cu privire la doborârea avionului MH17
Testele ADN au arătat că un bărbat a fost închis pe nedrept timp de 38 de ani
Testele ADN au arătat că un bărbat a fost închis pe nedrept timp de 38 de ani