Inteligența Artificială distruge șansele Generației Z să mai aibă o carieră profesională

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Inteligența Artificială distruge șansele Generației Z de a avea o carieră stabilă. În 1986, un inventator pe nume David Humble a instalat primul sistem de casă cu autoservire într-un magazin Kroger din apropiere de Atlanta. A fost un moment de cotitură pentru comercianți, care sperau astfel să „crească profiturile magazinului” și să „atenueze lipsa de personal”, o formulare elegantă pentru „evitarea angajării lucrătorilor la un salariu mai mare decât minimul național”, care era atunci de 3,35 dolari pe oră (față de 7,25 dolari astăzi).

Derulând rapid peste 39 de ani, autoservirea a devenit omniprezentă. În prezent, există peste 217.000 de terminale de autoservire instalate în întreaga lume, o tehnologie despre care experții în muncă afirmă că elimină între 35% și 40% dintre locurile de muncă de începător din retail în decurs de doar 12 luni de la implementarea într-un magazin.

• O structură mamut descoperită în spațiul îndepărtat sfidează tot ce știm despre Cosmos
• „Soarta Pământului depinde de un echilibru delicat”: Cum ar putea supraviețui Terra după moartea Soarelui?

Însă, între defecțiuni constante, supraveghere agresivă și clasicul „obiect neașteptat în zona de ambalare”, apare o întrebare firească: cine beneficiază cu adevărat de această tehnologie? Și ce se întâmplă cu șansele Generației Z de a avea o carieră?

Inteligența Artificială distruge șansele Generației Z de a avea o carieră stabilă

Generația Z este prima care se confruntă direct și acut cu acest răspuns. Nu doar în cazul autoservirii, ci și în fața exploziei Inteligenței Artificiale, într-un moment în care mulți dintre aceștia intră (sau încearcă să intre) pe piața muncii.

Un raport recent al grupului Oxford Economics arată că rata șomajului în rândul absolvenților recenți de facultate din SUA este în creștere, sugerând că „posturile de începător sunt înlocuite într-un ritm din ce în ce mai accelerat cu AI”. În rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 22 și 27 de ani, ocuparea locurilor de muncă în domenii STEM, precum informatica, a scăzut cu 8% din 2022, un semn clar al unei perturbări majore în dinamica pieței muncii. „Rata șomajului în rândul absolvenților a fost mereu sub media națională, până acum”, notează raportul.

Deși mereu a existat o perioadă de tranziție între finalizarea studiilor și primul „job serios”, în prezent, numărul tinerilor care întâmpină dificultăți în a se angaja crește mai rapid decât șomajul general. Asta indică faptul că posturile entry-level devin din ce în ce mai greu de găsit.

Unde se văd cel mai clar schimbările?

Această opinie este împărtășită și de Aneesh Raman, director în cadrul LinkedIn, care a scris recent un editorial despre efectele Inteligenței Artificiale asupra pieței de muncă pentru începători.

„Primul lucru care cedează este treapta de jos a scării carierei”, spune Raman. El oferă ca exemplu industria tech, unde sarcini de bază precum scrierea sau corectarea de cod, cândva terenul de antrenament pentru juniori, sunt acum automatizate folosind AI, chiar dacă tehnologia încă are multe limitări.

Schimbări similare apar și în domeniul juridic, unde sarcinile de început sunt preluate de AI, sau în retail, unde chatboții înlocuiesc personalul de relații cu clienții, spre frustrarea aproape generală a consumatorilor, punctează Futurism.

Ce se va întâmpla pe viitor cu șansele Generației Z la o carieră?

Deși aceste transformări par limitate la industrii specializate, Raman subliniază că piața muncii este un ecosistem extrem de interdependent, iar tulburările de pe un segment pot avea efecte în cascadă la scară națională.

„Dacă dispar rolurile entry-level, cei fără relații influente sau un background privilegiat vor avea obstacole și mai mari în găsirea unui drum profesional. Iar consecințele unor astfel de transformări economice profunde se răsfrâng asupra întregii societăți. Când au dispărut joburile din industrie în inima Americii, nu s-a pierdut doar venitul, ci și stabilitatea socială și politică”, avertizează Raman.

Cât despre dacă AI-ul este într-adevăr pregătit să preia sarcinile asociate cu joburile de început de carieră, povestea e mai complicată. Multe analize sugerează că tehnologia încă nu este la nivelul narativului dominat de hype-ul AI, narativ promovat mai ales de lideri din industria tech. Într-un sondaj LinkedIn realizat pe un eșantion de peste 3.000 de directori de companii, „63% au fost de acord că AI-ul va prelua în viitor sarcinile plictisitoare și repetitive” atribuite acum angajaților de la baza ierarhiei.

Există tot mai multe motive să credem că aceste discursuri despre „inovație” și „transformări radicale ale muncii” ascund de fapt tendințe mult mai tulburătoare, precum „gigificarea” muncii (transformarea locurilor de muncă stabile în colaborări temporare și precarizate).

Între timp, cercetători și activiști pentru drepturile lucrătorilor trag un semnal de alarmă: cei mai vulnerabili, adică începătorii, persoanele de culoare, imigranții și vârstnicii, vor fi printre primii care vor simți cum li se prăbușește sprijinul profesional sub picioare, în timp ce „revoluția AI” avansează fără milă.

Vă recomandăm să citiți și:

Un ingredient din băuturile energizante ar putea fi „combustibil” pentru leucemie

Microplasticele din creier ar putea cauza probleme de sănătate mintală

De ce avem dinți sensibili? Peștii antici ar putea oferi răspunsul!

Cuplurile care se îmbrățișează la culcare sunt mai puțin stresate și se simt mai în siguranță