„Cel mai vechi selfie” din istorie ar putea fi o operă de artă neanderthaliană veche de 43.000 de ani

Povestea trecutului umanității a fost spusă prin uneltele și urmele lăsate. Din când în când, apare o descoperire care răstoarnă tot ce credeam că știm.

Una dintre aceste revelații provine dintr-un fragment de granit, cu o formă neobișnuită, descoperit în adăpostul stâncos San Lázaro, în centrul Spaniei. Interesant este că această mică piatră păstrează cea mai veche și completă amprentă de Neanderthalian descoperită până acum.

• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma
• Prima „hartă biblică” încă influențează modul în care percepem granițele

Un artist preistoric, posibil în timp ce desena o față pe piatră cu ocru roșu, ar fi putut lăsa această amprentă în urmă, acum aproximativ 43.000 de ani.

„Piatra descoperită în adăpostul stâncos San Lázaro (Segovia, centrul Spaniei) este cel mai vechi obiect cunoscut fără scop utilitar, cu o amprentă digitală, descoperit în Europa”, au scris cercetătorii în lucrarea lor.

Echipa de cercetare a inclus specialiști de la Universitatea Complutense din Madrid și Institutul Geologic și Minier al Spaniei (IGME).

Piatra de 20 cm lungime, descoperită în iulie 2022 în adăpostul San Lázaro din apropierea orașului Segovia, a atras imediat atenția arheologilor. Piatra nu semăna cu nicio unealtă cunoscută. Forma sa neobișnuită și un punct roșu distinct au captat în mod special atenția echipei de săpături, scrie InterestingEngineering.

Una dintre cele mai timpurii simbolizări ale feței umane în Preistorie

Această amprentă roșie (dactilogramă) oferă dovezi noi despre capacitățile cognitive ale Neanderthalienilor, sugerând că aceștia, ca și noi, experimentau pareidolia – tendința de a vedea fețe în obiecte obișnuite.

„Acest obiect contribuie la înțelegerea capacității de abstractizare a Neanderthalienilor, sugerând că ar putea reprezenta una dintre cele mai timpurii simbolizări ale feței umane în Preistorie”, afirmă studiul.

Piatra a fost descoperită într-un strat de sedimente datat în urmă cu aproximativ 43.000 de ani. Potrivit IFL Science, ea a fost găsită alături de unelte neanderthaliene, iar vârsta confirmă că a fost depusă cu mult înainte ca oamenii moderni să ajungă în acea parte a Peninsulei Iberice, ceea ce o plasează clar în domeniul cultural al Neanderthalienilor.

Anterior, o amprentă parțială de Neanderthalian a fost găsită conservată într-o rășină antică într-un sit german din Königsaue. Totuși, cercetătorii spun că această nouă amprentă este remarcabilă prin gradul ei de completitudine.

Amprenta aparține, cel mai probabil, unui bărbat adult

„Punctul de ocru nu apare ca o adăugare amorfă sau ca o simplă pată. Mai degrabă, conține o amprentă care sugerează că pigmentul a fost aplicat intenționat cu vârful unui deget înmuiat în pigment,” afirmă echipa.

Cercetătorii au stabilit că pigmentul roșu era compus din oxizi de fier și minerale argiloase. Se pare că au concluzionat că amprenta era umană, aparținând, cel mai probabil, unui bărbat adult.

Analiza detaliată a pietrei a arătat că a fost transportată la adăpostul stâncos din râul Eresma din apropiere.

Interesant este că piatra nu prezintă urme de utilizare ca unealtă, sugerând că era valorizată mai degrabă pentru semnificația sa simbolică decât pentru una practică.

Vă recomandăm să mai citiți și:

O suliță veche de 80.000 de ani contrazice tot ce știam despre neanderthalieni

Oamenii de știință au datat rămășițele unui copil antic care seamănă atât cu oamenii, cât și neanderthalienii

Un eveniment de acum 110.000 de ani ar fi putut contribui la extincția neanderthalienilor

Apariția unei noi grupe sanguine a despărțit neanderthalienii de Homo Sapiens în Eurasia