Un studiu arată că un virus a circulat nedetectat timp de aproape 20 de ani

Un virus al bumbacului a circulat nedetectat; acest virus, numit „cotton leafroll dwarf virus” (CLRDV), provoacă pagube în culturile din sudul Statelor Unite și a fost prezent în terenurile agricole americane cu aproape 20 de ani înainte de a fi descoperit oficial. Deși a fost detectat pentru prima dată în 2017, noi cercetări arată că virusul infecta plante încă din 2006.

Studiul, publicat de către cercetători ai USDA (Serviciul de Cercetare Agricolă al SUA) împreună cu specialiști de la Universitatea Cornell, contrazice ipoteza conform căreia virusul ar fi o apariție recentă și demonstrează modul în care analizarea datelor genetice vechi poate scoate la iveală amenințări ascunse.

• Un cercetător a creat vaccinul administrat prin bere
• De ce pisicile miaună mai mult la bărbați decât la femei?

Studiul a fost publicat în revista Plant Disease.

Iată cum un virus al bumbacului a circulat nedetectat timp de două decenii

„Până acum se credea că CLRDV a intrat în SUA abia recent, în jurul anului 2017. Însă studiul nostru arată că virusul era deja prezent în zonele cultivatoare de bumbac cu mult timp înainte: am găsit dovezi clare în mostre din Mississippi (2006), Louisiana (2015) și California (2018)”, a declarat Alejandro Olmedo-Velarde, fost cercetător postdoctoral la Cornell și, în prezent, profesor asistent la Iowa State University.

Pentru a confirma faptul că acest virus al bumbacului a circulat nedetectat, echipa a colectat în 2023 probe proaspete de bumbac din sudul Californiei. Testele de laborator au confirmat că virusul este activ în prezent în stat, marcând prima raportare oficială a CLRDV în California.

Cercetătorii s-au bazat în mare parte pe analizarea datelor deja existente în baze publice de date genetice. Prin „minarea” acestor seturi de date, au identificat secvențe virale care le corespund tulpinilor actuale din SUA, oferind o imagine mai amplă a răspândirii virusului în timp și spațiu. Studiul subliniază cât de important este să păstrăm baze de date accesibile public pentru a îmbunătăți supravegherea bolilor și reacția rapidă la amenințări, scrie Phys.org.

Cel mai ciudat loc în care a fost găsit virusul

Un aspect neașteptat al cercetării a fost identificarea urmelor virusului într-un loc neobișnuit: în intestinul unei vaci studiate în California. Datele sugerează că animalul a ingerat furaje contaminate cu CLRDV. Deși acest lucru nu înseamnă că animalele sunt infectate, adaugă o nouă piesă de puzzle în înțelegerea modului și perioadei în care virusul s-a răspândit în SUA înainte de a fi recunoscut oficial.

Studiul redeschide, de asemenea, o veche problemă din fitopatologia bumbacului: „bronze wilt”, o boală care provoacă uscarea și decolorarea plantelor. Cercetătorii sugerează o posibilă legătură între CLRDV și aceste simptome, o ipoteză care a fost dezbătută de ani de zile, dar care capătă acum tot mai multă susținere.

„Pe măsură ce alte studii confirmă rezultatele noastre, ideea câștigă teren. Aceasta ar putea explica pierderi constante de recoltă și ar putea ghida mai bine strategiile de monitorizare a virusului în viitor”, a spus Olmedo-Velarde.

„Pentru fermieri, aceste descoperiri sunt un semnal de alarmă. Virusul a fost prezent pe câmpuri cu mult timp înainte să știm de el și s-ar putea să fie mai răspândit decât se crede în prezent. Trebuie să înțelegem de ce a trecut neobservat atât de mult timp și de ce devine acum o problemă tot mai mare, pentru a putea elabora soluții eficiente”, a declarat dr. Michelle Heck, cercetătoare la Agricultural Research Service.

Cercetarea subliniază rolul din ce în ce mai important al bioinformaticii, fitopatologiei și colaborării interdisciplinare în agricultura modernă și arată că informațiile necesare pentru a detecta din timp amenințările s-ar putea afla deja în datele pe care le-am colectat cu ani în urmă.

Vă recomandăm să citiți și:

A fost descoperit cel mai bătrân ienupăr din lume. Cât de vechi este coniferul?

De ce nu mănâncă urșii panda mai multă carne?

Microplasticele din plămânii păsărilor arată cât de poluat este aerul

Câinii s-ar fi domesticit singuri din nevoia de hrană, sugerează un studiu