De ce propun cercetătorii „însămânțarea” unei alte lumi din Sistemul Solar?

Cercetătorii propun infectarea deliberată a unei alte lumi. Lunile înghețate ale Sistemului Solar, precum Europa (care orbitează în jurul lui Jupiter) și Enceladus (aflată în jurul lui Saturn), sunt considerate cele mai promițătoare candidate pentru găsirea vieții dincolo de Pământ.

Ambele ascund sub crustele lor de gheață oceane adânci, iar în cazul lui Enceladus știm deja că acel ocean conține elemente esențiale pentru viață și o activitate chimică interesantă.

• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
• Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente

Un nou studiu publicat în revista Space Policy vine cu o idee provocatoare: dacă descoperim că Enceladus nu are viață, ar trebui să o „însămânțăm” noi?

Cercetătorii propun infectarea deliberată a unei alte lumi cu viață

Cercetătorii propun un scenariu ipotetic pentru infectarea deliberată a unei alte lumi cu viață: presupunem că trimitem misiuni robotice care analizează oceanul de sub gheața lui Enceladus și constată că nu există viață. În acest caz, spun autorii, am putea introduce în mod deliberat microorganisme terestre pentru a studia modul în care viața poate apărea și evolua într-un mediu steril, dar potențial locuibil.

„O astfel de situație ar fi echivalentă cu cea de pe Pământul tânăr, în perioada Hadean sau începutul Arheanului, după apariția vieții, dar înainte de dezvoltarea unei biosfere planetare”, explică autorii.

Această „inoculare” a unui ocean extraterestru ar putea ajuta la înțelegerea răspândirii vieții în oceanele primordiale ale Terrei. Dacă viața pe Pământ a apărut într-un izvor hidrotermal adânc, atunci Enceladus ar putea fi un model excelent pentru testarea acestor ipoteze, scrie IFL Science.

Pe lângă implicațiile pentru biologia evolutivă, un Enceladus locuit ar putea deveni un punct strategic pentru explorarea Sistemului Solar exterior. Studiul sugerează chiar că această „însămânțare” ar putea fi realizată cu tehnologia de care dispunem astăzi. În timp ce terraformarea planetei Marte încă pare un vis îndepărtat, „terraformarea biologică” a unor lumi înghețate ar putea fi realizabilă.

Întrebări etice dificile

Dar faptul că putem face un lucru nu înseamnă că și trebuie să-l facem. Cercetătorii recunosc că o astfel de misiune ridică probleme etice profunde. Dacă am găsi viață pe Enceladus, ar fi o descoperire revoluționară, iar primul nostru instinct ar fi să o protejăm, nu să intervenim.

Însă dacă nu am găsi nicio urmă de viață, cât de siguri ar trebui să fim înainte să lansăm un astfel de experiment ireversibil? Avem oare dreptul să modificăm complet un ecosistem, fie el unul steril?

Autorii sugerează că această discuție nu se limitează doar la Enceladus. Li se aplică și altor lumi oceanice, precum Europa, Titan, Ceres, sau oricare alt corp ceresc despre care vom afla că este locuibil, dar lipsit de viață.

„Discuția despre această posibilă frontieră biologică și despre întrebările etice pe care le implică este cât se poate de actuală”, concluzionează cercetătorii.

Vă recomandăm să citiți și:

Un mister vechi de 30 de ani al găurilor negre tocmai a fost elucidat

Enheduanna, primul poet semnat și primul astronom. Una dintre primele femei intelectuale cunoscute. A măsurat fazele Lunii cu 4.300 de ani înaintea astronomiei moderne

Stelele aflate „pe moarte” s-ar dizolva și astfel ar forma elemente grele, sugerează fizicienii

O nouă descoperire schimbă tot ce credeam că știm despre cum se formează stelele și planetele