Dinți vechi de 2 milioane de ani dezvăluie pentru prima dată sexul unei maimuțe umanoide preistorice

Pentru prima dată, oamenii de știință au reușit să determine sexul biologic al unui strămoș uman străvechi care a trăit în Africa acum aproximativ două milioane de ani.

Analizând proteinele din dinții acestei creaturi preistorice, autorii studiului au adus și noi informații despre diversitatea genetică din genul Paranthropus, sugerând că o gamă largă de populații înrudite și subspecii ar fi putut coexista cu cei mai timpurii membri ai liniei Homo.

• Lepra, între istorie și știință: ce înseamnă cu adevărat această boală și cât de mare este…
• A fost recuperată prima comoară de pe „Sfântul Graal al epavelor”

Folosind paleoproteomica, cercetătorii au reușit să recupereze și să reconstruiască peptide din smalțul dentar al patru dinți fosili din faimoasa peșteră Swartkrans din Africa de Sud. Pe baza formei lor, rămășițele fuseseră deja atribuite speciei Paranthropus robustus, care a trăit atât de demult încât nu s-a putut obține niciodată ADN intact din vreun exemplar.

Această lipsă de material genetic a împiedicat sever toate încercările de a afla mai multe despre acest hominin din Pleistocenul timpuriu.

De exemplu, până acum, nu a fost posibilă determinarea sexului rămășițelor de P. robustus, ceea ce a dus la speculații bazate pe dimorfismul sexual, adică presupunerea că masculii sunt, de regulă, mai mari decât femelele.

O gamă largă de populații înrudite și subspecii

Totuși, examinând secvențele proteice obținute din cei patru dinți de la Swartkrans, autorii studiului au putut identifica cu încredere doi indivizi de sex masculin și doi de sex feminin. Remarcabil este că unul dintre dinții mai mici a aparținut unui mascul, evidențiind limitele estimărilor bazate exclusiv pe dimorfism, scrie IFLScience.

Această descoperire sugerează că unii masculi Paranthropus puteau fi semnificativ mai mici decât alții, ceea ce indică o diversitate genetică ridicată în cadrul genului.

Trăind în aceeași perioadă cu specii umane timpurii precum Homo habilis și Homo erectus, Paranthropus era un hominin asemănător maimuțelor, care mergea biped, dar era și bine adaptat la cățăratul în copaci. Per total, autorii au descoperit că secvențele proteice din dinții Paranthropus erau remarcabil de similare cu cele din genul Homo, demonstrând o legătură genetică apropiată cu propria noastră linie evolutivă.

Totuși, unul dintre dinți se deosebea de ceilalți trei printr-un singur aminoacid, indicând că acel individ ar fi putut aparține unui grup distinct de Paranthropus, consolidând ideea unei diversități genetice mai mari decât s-a crezut anterior.

Căi noi pentru înțelegerea istoriei noastre evolutive pe continent

„Faptul că am reușit să extragem aminoacizi antici din smalțul dentar al unui hominin atât de vechi, și din această regiune a sudului Africii, este uimitor. Deschide căi complet noi pentru înțelegerea istoriei noastre evolutive pe continent”, a explicat co-autorul studiului, dr. Marc Dickinson.

Cercetătorii subliniază că, deși un număr mare de fosile umane au fost descoperite în Africa, dezbaterea privind câte specii separate sunt reprezentate de aceste descoperiri rămâne nerezolvată.

„Rezultatele coerente obținute din acest studiu, care combină date moleculare și morfologice, au implicații importante pentru clarificarea controverselor de lungă durată legate de natura și amploarea diversității homininilor din Plio-Pleistocen.”

Studiul a fost publicat în revista Science.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cum se protejau strămoșii noștri de arsurile solare?

O populație misterioasă de strămoși umani ne-a dat 20% dintre genele pe care le avem

Când au început strămoșii oamenilor să meargă în picioare?

Strămoșii noștri utilizau arme mortale încă de acum 300.000 de ani