Suntem tot mai aproape să decodăm limbajul animalelor. Ce se întâmplă când le vom înțelege?

Într-un demers care pare desprins dintr-un film SF, cercetătorii din întreaga lume se întrec pentru a descifra „limbajul” animalelor, în special al balenelor și delfinilor. Premiul constă în 10 milioane de dolari oferiți de Jeremy Coller Foundation și, poate mai important, un loc în istorie.

Dar de data aceasta nu este vorba doar de microfoane subacvatice și teorii lingvistice. Cursa este alimentată de progresele spectaculoase în inteligența artificială generativă. Modelele lingvistice de mari dimensiuni (LLMs), aceleași care susțin chatboturi avansate, sunt folosite pentru a analiza milioane de înregistrări ale vocalizărilor animalelor și a descoperi structuri gramaticale ascunse, potrivit The Guardian.

Proiectul CETI (Cetacean Translation Initiative) se concentrează pe balenele cu dinți (în special pe cașaloți), care, asemenea oamenilor, învață prin imitare vocală și comunică prin structuri complexe de sunete. Aceste clicuri rapide, de ordinul miimilor de secundă, conțin indicii despre cine comunică, în ce ordine și cu ce intenție. Echipa CETI a identificat deja un clic care pare a funcționa ca o formă de punctuație și speră să „vorbească baleneza” până în 2026.

Google, de asemenea, a intrat în joc: recent a lansat DolphinGemma, un program AI antrenat pe 40 de ani de date despre comunicarea delfinilor. Primele rezultate sunt uluitoare. Printre altele, cercetătorii au detectat un clic folosit între delfini care fusese, anterior, asociat de oameni cu o plantă marină (sargasă), ceea ce indică un posibil transfer de „cuvinte” între specii.

Conversații reale cu animale la fel de reale

În Alaska, o echipă de cercetători a reușit un schimb acustic de tipul „întrebare-răspuns” cu o balenă cu cocoașă numită Twain, pe durata a 20 de minute. În Florida, un delfin pe nume Zeus a învățat să reproducă sunete vocalice umane precum A, E, O și U.

Toate aceste descoperiri produc speranța că, în viitorul apropiat, vom putea comunica cu alte specii într-un mod autentic. Însă în euforia descoperirii, există și o notă de tristețe.

Recifele de corali sănătoase „pocnesc” și „freamătă” de viață

De altfel, recifele de corali sănătoase „pocnesc” și „freamătă” de viață. Cele degradate sunt tăcute, adică dovezi „sonore” ale ecosistemelor muribunde. Din anii ’60 până azi, zgomotul de fundal din oceane a crescut cu circa trei decibeli pe deceniu, din cauza navigației maritime și exploatărilor subacvatice.

Proiectul CETI se inspiră direct din SETI, adică inițiativa NASA de căutare a inteligenței extraterestre. De fapt, chiar o echipă de la SETI a participat la schimbul acustic cu balena Twain. Motivul? Posibilitatea ca experiența de a comunica cu o altă specie inteligentă de pe Pământ să ne pregătească pentru eventuale întâlniri interstelare.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Care animal are cel mai bun simț al mirosului?

Test de cultură generală. Care este singurul animal care plânge?

Mii de specii de animale sunt amenințate de schimbările climatice, arată o nouă analiză

Rănile umane se vindecă de aproape trei ori mai lent decât la alte animale. Iată de ce