Creierul are un ritm ascuns care ar putea dezvălui inteligența

Creierul are un ritm ascuns care ar putea dezvălui inteligența. Cu cât ești mai inteligent, cu atât creierul tău este mai bine sincronizat cu propriul său ritm intern, arată un nou studiu.

Creierul are un ritm ascuns. Atunci când creierul depune un efort intens, diferite regiuni ale acestuia se sincronizează pentru a colabora eficient în sarcini care solicită o capacitate cognitivă ridicată. Acest fenomen se numește conectivitate theta, iar studiul a arătat nu doar că este extrem de flexibil, adaptându-se rapid la situații noi, ci și că o coordonare cerebrală mai bună se corelează puternic cu inteligența.

• De ce ni se pare că luna decembrie „vine mai devreme” în fiecare an?
• Ce este ADHD și ce înseamnă cu adevărat

„Anumite semnale din zona mediofrontală a creierului sunt mai bine sincronizate la persoanele cu o capacitate cognitivă mai ridicată, în special în etapele solicitante ale raționării”, explică psihologul Anna-Lena Schubert, de la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz (Germania).

Ce este conectivitatea theta?

Conectivitatea theta se referă la activitatea sincronizată dintre diferite regiuni ale creierului, exprimată prin unde lente de 4-8 Hz. Este asociată cu capacitatea creierului de a se „mobiliza” în fața unor provocări mintale. Tot mai multe dovezi sugerează că are un rol esențial în funcționarea cognitivă, un rol atât de important încât ar putea avea potențial ca instrument de diagnosticare.

Echipa lui Schubert a dorit să investigheze conectivitatea theta ca indicator al controlului cognitiv, adică abilitatea creierului de a-și ajusta gândirea, comportamentul și emoțiile în funcție de contextul și sarcina dată.

Cercetătorii au recrutat 148 de participanți cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani, pe care i-au supus unor teste de memorie și inteligență. Apoi, fiecare participant a purtat o cască EEG neinvazivă pentru a îi fi înregistrată activitatea cerebrală în timp ce rezolva trei sarcini mintale solicitante, fiecare cu reguli diferite.

În prima sarcină, participanții vedeau cifre de la 1 la 9 și trebuiau să indice dacă numărul era mai mare sau mai mic decât 5, ori dacă era par sau impar.

În cea de-a doua sarcină li se arătau figuri Navon (forme mari formate din forme mici), iar aceștia trebuiau să identifice fie forma mare, fie pe cea mică.

În cea de-a treia sarcină, participanții vedeau combinații de litere și cifre și trebuiau să spună dacă cifra era mai mare sau mai mică decât 5 sau dacă litera era vocală sau consoană, relatează Science Alert.

Creierul are un ritm ascuns care ar putea dezvălui inteligența. Ce rezultate a produs experimentul?

Deși nicio sarcină în sine nu era deosebit de dificilă, cercetătorii au vrut să vadă cât de repede se pot adapta participanții la schimbarea regulilor și dacă acest lucru este vizibil în undele theta ale creierului.

Surprinzător, nu doar că au putut observa coordonarea creierului în timp real în fața schimbărilor rapide, dar participanții care au obținut scoruri mai mari la testele de inteligență și memorie au arătat o conectivitate theta mai puternică în timpul acestor sarcini.

„Persoanele cu o conectivitate theta mediofrontală mai puternică sunt adesea mai bune la a-și păstra concentrarea și la a ignora distragerile, fie că le sună telefonul în timp ce lucrează sau încearcă să citească într-o gară aglomerată. Nu ne așteptam ca relația să fie atât de clară”, explică Schubert.

Un aspect-cheie observat: nu atenția susținută este cel mai puternic predictor al performanței cognitive, ci capacitatea de a schimba rapid sarcina și de a te adapta în funcție de context. Regiunea mediofrontală lucrează împreună cu alte părți ale creierului nu doar pentru a se pregăti pentru o sarcină, ci și pentru a lua decizii.

„Rezultatele indică faptul că doar conectivitatea theta din timpul proceselor de răspuns, și nu din timpul reconfigurării sarcinilor, se corelează cu abilitățile cognitive. Aceste concluzii avansează semnificativ modelele teoretice ale inteligenței, subliniind rolul critic al anumitor aspecte ale controlului cognitiv în funcționarea cognitivă”, scriu cercetătorii în studiu.

Ce putem studia mai departe după ce am aflat că creierul are un ritm ascuns?

Descoperirile nu doar că ne ajută să înțelegem mai bine cum contribuie coordonarea cerebrală la inteligență, dar ar putea deschide noi direcții în cercetarea creierului și, într-o bună zi, chiar duce la noi metode de diagnosticare.

„Instrumentele de antrenament cerebral sau metodele de diagnosticare pe baza activității cerebrale încă sunt departe. Dar studiul nostru oferă o bază importantă pentru a înțelege cum funcționează inteligența la nivel neuronal”, spune Schubert.

Cercetarea a fost publicată în revista Journal of Experimental Psychology: General.

Vă recomandăm să citiți și:

Posibili compuși anti-îmbătrânire au fost descoperiți în bacteriile din sânge

Ridurile creierului sunt mult mai importante decât credeam până acum

A fost descoperit mecanismul cerebral care distinge imaginația de realitate

Ce pot păți persoanele care poartă cravată?